Mănăstirea Bezdin, una dintre puținele mănăstiri ortodoxe sârbești rămase în România, este situată la 36 km vest de Arad. Mănăstirea a fost înființată în 1539 și poartă hramul Adormirii Maicii Domnului, sărbătorită pe 28 august – stil nou.
Locație
Mănăstirea Bezdin este accesibilă de pe drumul Arad-Periam, pe un drum care se ramifică la dreapta la intrarea în satul Munar, drum care duce spre pădurea de pe malul Mureșului. La o distanță de 5 kilometri de satul Munar se află Mănăstirea Bezdin.
Numele mănăstirii provine de la Bezdin Paraulum, care formează o serie de mlaștini cu multe stufărișuri pe partea sa vestică, creând un peisaj deosebit de pitoresc.
Istorie

Construcția Mănăstirii Bezdin a început în anul 1539, cu evlavia lui Iovan Iaksici din Nadlac, care mai târziu a locuit aici. Acest lucru s-a întâmplat în timpul arhimandritului Ioasaf Milutinovici, iar construcția a fost realizată cu ajutorul fraților și al credincioșilor. Aceste informații sunt consemnate într-o filă de Psaltire (acum în Varset) de către Leontie Bogojevici – călugărul.
Mănăstirea a fost incendiată de turci în timpul ocupației otomane a Banatului, dar nu a fost abandonată de călugări, care au construit o biserică de lemn în care au slujit până la construirea celei actuale. Biserica din cărămidă a fost construită după 1690, în stil bizantin, în formă de trifoi cu trei arcade.
Existența mănăstirii Bezdin a fost un moment important în istoria comunității sârbești din această provincie a Imperiului Austro-Ungar, în jurul sfântului lăcaș păstrându-se vie credința și coeziunea frățească a acestui grup etnic.
După 1740, a urmat o perioadă de dezvoltare a mănăstirii, sub conducerea starețului Theodosius Veselinovic, care a venit aici de la mănăstirea Vinča din Serbia împreună cu soția sa, de unde fugiseră de persecuția turcilor.

Printre numeroasele obiecte de cult valoroase, ei au adus și icoana miraculoasă a Fecioarei Maria de la Muntele Athos.
În 1753, celebrul pictor Ștefan Tenetchi din Arad a pictat iconostasul bisericii. În 1755 s-a executat tâmplăria și s-a donat sfânta masă de marmură. În 1771, conacul mănăstirii era deja mare, cu peste 52 de camere, o capelă, o anticameră și un vestiar. La acea vreme, aici trăiau 16 călugări.
În 1802, pictorul academic Jacov Orfelin a pictat un iconostas complet nou, iar în 1833 au fost efectuate reparații majore. Între 1912 și 1922, marele pictor sârb Ștefan Alexic a lucrat aici și a realizat tablouri deosebite, care se află acum la Vicariatul Ortodox Sârb din Timișoara pentru o mai bună conservare. Tot în presbiteriul timișorean se află o parte din picturile iconostasului (părțile demontate), precum și cea mai mare parte din bogata bibliotecă monahală.
Considerată o adevărată comoară a Ortodoxiei, astăzi această mănăstire inconfundabilă se află într-o stare de tristețe șocantă, aproape goală – locuită de o călugăriță la bătrânețe, care se luptă cu toate lipsurile posibile, mai ales financiare, dar și cu teribila ei singurătate.
Citește și asta…
- Hinduismul și budismul: asemănări și diferențeDescoperă asemănările dintre hinduism și budism, două religii cu origini comune în India. Află care sunt cele mai importante 7 deosebiri dintre ele, de la rolul karmei și al renunțării până la statutul lui Buddha și al zeilor.
- Care este diferența dintre religie și ideologieDescoperă diferența subtilă, dar crucială, dintre religie și ideologie și cum acestea influențează modul în care înțelegem lumea și ne raportăm la valorile noastre.
- Unde a fost Iisus între moartea și învierea Sa: clarificări bibliceDupă moartea lui Iisus, speculațiile cu privire la locul în care a fost în cele trei zile dintre moarte și înviere sunt discutate. Există mai multe interpretări, dar scripturile oferă puține informații precise. Un pasaj din Luca 23:42 sugerează că Iisus a mers în rai, unde a fost întâlnit de un tâlhar credincios. Un alt pasaj, 1 Petru 3:18-20, indică faptul că Iisus a anunțat spiritele din închisoare. Cu toate acestea, biblia nu detaliază aceste evenimente în mod clar.
- Isus s-a considerat Dumnezeu? Adevăr sau Interpretare?Dacă te întrebi dacă Isus s-a considerat pe sine Dumnezeu, răspunsurile diferă. Bart Ehrman argumentează că Isus nu s-a autoproclamat Dumnezeu. Vei descoperi mai multe în videoclipul său.
- Irod cel Mare: Regele Paranoic al Evreilor!Explorează viața controversată a lui Irod cel Mare, de la crimele îngrozitoare până la magnificele sale proiecte de construcție, explorează viața unui rege care a lăsat o amprentă indelibilă în istoria Israelului.