Într-un interviu acordat agenției Tass, vicepremierul rus Alexander Novak susține că nimeni nu poate înlocui Rusia pe piața de petrol și gaze.
“Rusia este cel mai mare jucător în domeniul energiei – deține 20% din exporturile mondiale de gaze și peste 20% din petrol și este al treilea furnizor de cărbune din lume”, spune Novak, adăugând: “În plus, continuăm să ne consolidăm sectorul petrochimic și dorim să devenim un jucător important pe piața globală a hidrogenului și nu am renunțat la planurile noastre de a exporta.
Dezvoltăm surse de energie tradiționale și noi, avem capacități unice în sectorul energiei nucleare, tehnologii și experiență pe care nimeni altcineva din lume nu le are.Evident, consumul de resurse energetice va crește în viitor, așa că nu-mi pot imagina cum se va descurca economia globală fără resursele energetice ale Rusiei. Nu există nimeni care să ne înlocuiască, este imposibil”, argumentează vicepremierul rus.
Novak a declarat că complexul rusesc de combustibil și energie trăiește sub sancțiuni din 2014.
“Dacă ne referim la industria petrolieră, atunci la vârf, în martie-aprilie, am văzut o scădere a producției de aproximativ 1,2 milioane de barili pe zi. Cu toate acestea, industria energetică și-a revenit ulterior din șocul de la începutul anului. Companiile noastre au construit noi lanțuri logistice pentru vânzarea de petrol și produse petroliere și deja în mai-iunie au restabilit producția la nivelul din ianuarie-februarie, care se menține în continuare la aproximativ 10 milioane de barili pe zi”, a declarat Novak, adăugând : “Conform datelor preliminare ale Ministerului Energiei, în acest an, în ciuda presiunilor din industrie, vom crește producția de petrol cu aproximativ 2% față de 2021, până la 535 milioane de tone. Exporturile vor crește cu 7,5%, ajungând la 242 de milioane de tone. Rafinarea primară a petrolului va scădea cu 2,9%, la 272 milioane de tone, în timp ce producția de benzină va crește cu 4,2%, la 42,5 milioane de tone, iar cea de motorină, cu 5,9%, la 85 milioane de tone.
Chiar și în anul dificil 2022 am crescut investițiile în producția de petrol. Conform datelor pentru 10 luni, acestea s-au ridicat la 1,4 trilioane de ruble, iar pentru întregul an trecut – 1,5 trilioane de ruble. Adică, până la sfârșitul anului, cifra va fi, evident, mai mare.
În ceea ce privește industria gazului, până la sfârșitul anului 2022, numai Gazprom ,se așteaptă să investească aproape 2.000 de miliarde de ruble, iar în 2023 se așteaptă să crească la 2.300 de miliarde de ruble.
Conținut articol
Reducerea gazului
În ceea ce privește gazele naturale, producția și exporturile vor scădea. La sfârșitul anului, producția de gaze va fi cu 12% mai mică decât în 2021, iar exporturile vor scădea cu aproximativ un sfert. Acest lucru se datorează în principal închiderii infrastructurii de export. În același timp, producția și exporturile GNL va crește cu peste 8,7%.
Producția de cărbune este așteptată în acest an la nivelul din 2021, în timp ce exporturile vor scădea cu 8,4%, iar consumul intern de cărbune va crește cu 6,8%.”
“Provocările”, susține Novak, “apar în fiecare zi. Occidentul, văzând că ne confruntăm cu probleme, introduce noi restricții. Totuși, toate acestea s-au întors împotriva noastră: inflația este în creștere, iar creșterea economică încetinește.
Cea mai recentă decizie de a impune un plafon la prețul gazelor arată încă o dată că colegii noștri occidentali nu sunt ghidați de calcule economice solide, ci doar flirtează cu alegătorii lor. Ei se bucură de beneficii momentane, dar numai politice, nu economice. Dacă vorbim despre perspective pe termen lung, atunci, prin astfel de decizii, ei provoacă o criză profundă pe termen lung și o destabilizare în Europa.
Multe companii occidentale din domeniul petrolului și gazelor naturale se tem deja de toate aceste procese și retrag capitalul sub formă de dividende, mai degrabă decât sub formă de investiții. În viitor, acest lucru va duce la faptul că, ca urmare a reducerii investițiilor în resursele energetice în UE, acestea vor deveni rare, lumea se va confrunta cu penurie și cu o nouă rundă de criză.”
O criză majoră în 5-10 ani
Novak spune cum vede o mare criza energetică Acest lucru va afecta cel mai mult Europa, care a redus importurile de gaze rusești și se concentrează acum pe GNL și pe dezvoltarea propriei producții, ceea ce s-a întâmplat pentru scurt timp în Norvegia și în Marea Britanie.
toate acestea, resursele de acolo sunt foarte limitate, iar această creștere nu va fi pe termen lung. Dacă vorbim despre GNL, nici aici nu există garanții. Odată cu creșterea consumului în regiunea Asia-Pacific, și Europa se va confrunta inevitabil cu lipsuri.”
Cu toate acestea, Europa nu se confruntă în prezent cu probleme deosebite în ceea ce privește gazele naturale. Potrivit lui Novak, în acest an au existat doi factori pozitivi în acest sens: “Blocajul din China a limitat creșterea cererii, în timp ce vremea caldă a redus consumul în Europa.
Totuși, chiar și așa, europenii au fost nevoiți să reducă anul acesta consumul de gaz cu 40-50 de miliarde de metri cubi din cauza închiderii unor fabrici de îngrășăminte, de chimie a gazelor și de metalurgie. Și acesta este doar începutul crizei energetice europene.”
Piața europeană
“Piața europeană rămâne relevantă în condițiile în care deficitul de gaze persistă, iar noi avem toate oportunitățile de a relua aprovizionarea. Chiar și acum această piață nu este închisă. De exemplu, anul acesta am reușit să creștem semnificativ livrările de GNL în Europa; în cele 11 luni ale anului 2022, acestea au crescut la 19,4 miliarde de metri cubi, iar până la sfârșitul anului sunt așteptate 21 de miliarde de metri cubi.
Creșterea producției de GNL în Rusia a devenit și mai semnificativă, deoarece poate fi livrat în diferite părți ale lumii și nu depinde de nicio țară. În viitorul apropiat, ne așteptăm să creștem producția la 64 de milioane de tone pe an, iar până în 2035 să atingem nivelul de 100 de milioane de tone.
Conducta Yamal-Europa, care a fost oprită din motive politice, rămâne nefolosită. Avem, de asemenea, Turkish Stream care funcționează la capacitate maximă, iar ruta ucraineană livrează 42 de milioane de metri cubi de gaz pe zi către Europa – aproximativ 1/3 din volumele de pompare prevăzute în contract.
Se discută, de asemenea, despre punerea în aplicare a unor volume suplimentare de aprovizionare cu gaze prin Turcia după crearea unui hub în această țară. În prezent, se poartă discuții cu țările care vor participa la implementarea acestui proiect, precum și cu consumatorii care au nevoie de gaz rusesc.
Dacă vorbim despre gazele naturale prin conducte, atunci principalul consumator este China. Luând în considerare proiectele deja planificate, livrările pot ajunge la 100 de miliarde de metri cubi pe an. De asemenea, este posibilă creșterea exporturilor de gaze prin Turcia. Discutăm, de asemenea, cu partenerii noștri din Kazahstan și Uzbekistan pentru a crește livrările de gaze pe piața internă, pe măsură ce crește consumul acestora.
Dacă vorbim de o perspectivă mai profundă, atunci este vorba de exportul de gaze către Afganistan, Pakistan: fie folosind proiecte de infrastructură din Asia Centrală, fie în schimb de pe teritoriul Iranului.”
Embargoul asupra petrolului rusesc
Întrebat dacă noul embargo asupra petrolului rusesc va avea un impact puternic asupra producției, Novak a spus: “Nu exclud ca în 2023 să existe riscuri de reducere a producției în anumite perioade. Poate că la apogeu îl vom reduce cu 7-8%. Cu toate acestea, în general, vom produce cel puțin 490-500 de milioane de tone pe an.
Dar, din nou, multe vor depinde de logistică… Europa a fost principala noastră piață pentru produsele petroliere. Să vedem ce decizii vor lua în cele din urmă. Deocamdată nu ne este clar cu ce vor înlocui combustibilul nostru. Poate că vor introduce unele excepții, așa cum s-a întâmplat cu livrările prin conducte către rafinăriile din Bulgaria, Cehia și Slovacia, care nu sunt acoperite de embargo.”
Citește și asta…
- Criza demografică a Japoniei: de ce îmbătrânește atât de rapid națiunea japoneză?
Criza demografică a Japoniei reprezintă o provocare majoră, combinând schimbări sociale cu presiuni economice. Află mai multe despre cum se confruntă națiunea cu această situație și ce soluții propune guvernul. - Nostradamus virtual: horoscopul săptămânii 9 -15 octombrie
Explorăm împreună previziunile astrale pentru săptămâna 9-15 octombrie! Descoperă cum să navighezi prin provocările și surprizele astrelor. - Premiul Nobel pentru Pace 2023 acordat activistei iraniene Narges Mohammadi pentru lupta împotriva opresiunii femeilor din Iran
Activista și scriitoarea iraniană Narges Mohammadi a câștigat Premiul Nobel pentru Pace 2023 pentru lupta sa pentru drepturile femeilor din Iran și promovarea drepturilor omului. Ea se află în închisoare în prezent. Ceremonia de premiere va avea loc pe 10 decembrie. #NobelPentruPace - Un călugăr român și un călugăr belarus s-au luat la bătaie pe Muntele Athos
Bătălie surprinzătoare între un călugăr român și unul bielorus pe Muntele Athos! Incidentul, având la bază dezacorduri teologice, dezvăluie o față neștiută a vieții monahale. Descoperă acum detaliile acestui scandal monahal inedit! - Haiti, cea mai săracă țară din America
Haiti, țara cea mai săracă din emisfera vestică. De la dezastre naturale până la probleme politice și economice, află ce face ca Haiti să fie o țară în dificultate.
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.
