Conținut articol
Adunarea Generală a ONU din acest an a fost marcată de apeluri repetate la justiție climatică din partea liderilor.
NEW YORK: O țară cu delte fertile și dens populate, Bangladesh, o țară cu o altitudine joasă, se numără printre cele mai vulnerabile națiuni din lume la schimbările climatice.
Dar urgența situației nu este egalată de acțiunile țărilor responsabile de emisii, a declarat premierul Sheikh Hasina.
“Ei nu acționează. Ei pot vorbi, dar nu acționează”, a declarat ea pentru AFP într-o vizită la New York pentru Adunarea Generală a Națiunilor Unite.
“Țările bogate, țările dezvoltate, aceasta este responsabilitatea lor. Ele ar trebui să iasă în față. Dar nu primim atât de mult răspuns din partea lor. Aceasta este tragedia”, a spus ea.
“Știu că țările bogate, vor să devină din ce în ce mai bogate și mai bogate. Nu se deranjează pentru ceilalți”.
Bangladesh a produs o cantitate infimă din emisiile de gaze cu efect de seră care au contribuit deja la încălzirea planetei cu o medie de aproape 1,2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.
Acordul de la Paris a solicitat 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020 din partea națiunilor bogate pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să facă față schimbărilor climatice. În acel an, au fost angajate 83,3 miliarde de dolari, inclusiv din surse private, potrivit cifrelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
O problemă cheie cu care se va confrunta următorul summit al ONU privind clima, care va avea loc în Egipt în noiembrie, este dacă națiunile bogate trebuie să plătească și pentru pierderile și daunele cauzate de schimbările climatice – nu doar să plătească pentru adaptare și atenuare.
“Vrem ca acest fond să fie ridicat. Din păcate, nu am primit un răspuns bun din partea țărilor dezvoltate”, a declarat Hasina.
“Pentru că ele sunt cele responsabile pentru aceste daune, ar trebui să iasă în față”, a adăugat femeia de 74 de ani.
Națiunile bogate au fost de acord să discute problema pierderilor și a daunelor doar până în 2024.
Adunarea Generală din acest an a prezentat apeluri repetate pentru justiție climatică. Liderul micuțului Vanuatu a cerut un tratat internațional împotriva combustibililor fosili, în timp ce prim-ministrul Pakistanului a avertizat că inundațiile care au inundat o treime din țara sa ar putea avea loc în altă parte.
Întrebări despre Rohingya
Clima nu este singura problemă în care Bangladesh vede inacțiune din partea Occidentului.
Aproximativ 750.000 de refugiați au fugit în Bangladesh în 2017, după o campanie de pământ pârjolit împotriva grupului minoritar de către trupele din Myanmarul vecin, campanie pe care Statele Unite au descris-o drept genocid.
În timp ce lumea a salutat Bangladesh pentru primirea refugiaților – împreună cu 100.000 care au fugit de violențele anterioare – atenția s-a schimbat de la pandemia Covid-19 și acum invazia Rusiei în Ucraina.
“Atâta timp cât se află în țara noastră, simțim că este datoria noastră”, a spus ea. Dar pentru gazdele din Bangladesh, răbdarea se epuizează, a spus ea.
Michelle Bachelet, pe atunci șefa ONU pentru drepturile omului, a declarat, în timpul unei vizite în august, că există un sentiment anti-Rohingya în creștere în Bangladesh.
“Localnicii suferă și ei foarte mult”, a spus Hasina. “Nu pot spune că sunt furioși, dar se simt inconfortabil”.
“Toată povara vine asupra noastră. Aceasta este o problemă.”
Refugiații Rohingya, care sunt în majoritate musulmani, trăiesc în mare parte în tabere dărăpănate, cu prelate, tablă și bambus.
În timpul vizitei sale, Bachelet a declarat că nu există nicio perspectivă de a-i trimite înapoi în Myanmar, un stat majoritar budist și condus de militari, unde Rohingya nu sunt considerați cetățeni.
Dar, în interviul său, Hasina a semnalat că există puține opțiuni în afară de aceea ca Rohingya să locuiască în tabere.
“Nu ne este posibil să le oferim un spațiu deschis, deoarece ei au propria lor țară. Ei vor să se întoarcă acolo. Așa că aceasta este principala prioritate pentru toată lumea”, a declarat Hasina.
“Dacă cineva vrea să îi ia, îi poate lua”, a adăugat ea. “De ce ar trebui să mă opun?”
Citeste si asta…
- Criza demografică a Japoniei: de ce îmbătrânește atât de rapid națiunea japoneză?
Criza demografică a Japoniei reprezintă o provocare majoră, combinând schimbări sociale cu presiuni economice. Află mai multe despre cum se confruntă națiunea cu această situație și ce soluții propune guvernul. - Nostradamus virtual: horoscopul săptămânii 9 -15 octombrie
Explorăm împreună previziunile astrale pentru săptămâna 9-15 octombrie! Descoperă cum să navighezi prin provocările și surprizele astrelor. - Premiul Nobel pentru Pace 2023 acordat activistei iraniene Narges Mohammadi pentru lupta împotriva opresiunii femeilor din Iran
Activista și scriitoarea iraniană Narges Mohammadi a câștigat Premiul Nobel pentru Pace 2023 pentru lupta sa pentru drepturile femeilor din Iran și promovarea drepturilor omului. Ea se află în închisoare în prezent. Ceremonia de premiere va avea loc pe 10 decembrie. #NobelPentruPace - Un călugăr român și un călugăr belarus s-au luat la bătaie pe Muntele Athos
Bătălie surprinzătoare între un călugăr român și unul bielorus pe Muntele Athos! Incidentul, având la bază dezacorduri teologice, dezvăluie o față neștiută a vieții monahale. Descoperă acum detaliile acestui scandal monahal inedit! - Haiti, cea mai săracă țară din America
Haiti, țara cea mai săracă din emisfera vestică. De la dezastre naturale până la probleme politice și economice, află ce face ca Haiti să fie o țară în dificultate.
*Toate produsele recomandate sunt selectate de către echipa noastră editorială. Unele dintre articolele noastre includ link-uri afiliate. Dacă cumpărați ceva prin intermediul unuia dintre aceste link-uri, ne ajutați să câștigăm un mic comision din partea vânzătorului și astfel sa susținem scrierea de articole utile și de calitate.
