Conținut articol
În regiunea estică Lugansk, controlată de separatiștii pro-ruși, autoritățile locale au declarat că peste 98,42% au votat în favoarea anexării, potrivit autorităților locale.
Autoritățile instalate de Kremlin în patru regiuni ucrainene aflate sub controlul Rusiei au revendicat marți victoria în voturile de anexare, atrăgând indignarea globală, în timp ce Moscova a avertizat că ar putea folosi arme nucleare pentru a apăra teritoriile.
Ucraina și aliații săi au denunțat așa-zisele referendumuri ca fiind un simulacru, spunând că Occidentul nu va recunoaște niciodată rezultatele scrutinelor care au ridicat dramatic mizele invaziei de șapte luni a Rusiei.
Autoritățile pro-ruse din Zaporizhzhia au declarat că 93,11 la sută dintre alegători au susținut aderarea la Rusia, potrivit rezultatelor preliminare de marți seara.
În Kherson, o altă regiune ocupată de Moscova din sudul Ucrainei, oficialii au declarat că peste 87,05% dintre alegători au susținut mutarea după numărarea tuturor buletinelor de vot.
În regiunea estică Lugansk, controlată de separatiștii pro-ruși, autoritățile locale au declarat că peste 98,42% au votat în favoarea anexării, potrivit autorităților locale.
Și oficialii din regiunea Donețk, controlată de Moscova, au revendicat și ei victoria, organismul local de votare afirmând că 99,23% din voturi au fost pentru anexare.
“Salvarea oamenilor din teritoriile în care are loc acest referendum… este în centrul atenției întregii noastre societăți și a întregii țări”, a declarat anterior președintele rus Vladimir Putin în timpul unei întâlniri televizate cu oficialii.
Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a declarat că voturile vor avea implicații juridice “radicale” și că așa-numitele referendumuri “vor avea, de asemenea, consecințe pentru securitate”, referindu-se la amenințările Moscovei de a folosi arme nucleare pentru a-și apăra teritoriul.
Nimic de discutat
Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a promis marți că Kievul își va apăra cetățenii din regiunile controlate de Moscova și a respins referendumurile ca fiind o “farsă”.
Și a mai spus că voturile înseamnă că Kievul nu va negocia cu Moscova.
“Nu este nimic de discutat cu (actualul) președinte rus”, a declarat Zelensky.
În această lună, forțele rusești au suferit eșecuri serioase în estul și sudul Ucrainei, ceea ce, potrivit observatorilor, l-a împins pe Putin să se grăbească cu votul pentru a cimenta autoritatea Moscovei acolo.
Putin a declarat că Rusia va folosi orice și toate mijloacele disponibile pentru a-și apăra teritoriul, lăsând să se înțeleagă că, după anexare, Moscova ar putea desfășura arme nucleare strategice pentru a respinge încercările ucrainenilor de a recuceri teritoriul.
“Vreau să vă reamintesc – surzii care se aud doar pe ei înșiși: Rusia are dreptul de a folosi arme nucleare dacă este necesar”, a declarat marți, pe rețelele de socializare, fostul lider Dmitri Medvedev – un aliat al lui Putin, care este acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Patrick Ryder, a declarat că Statele Unite iau “în serios” amenințarea reiterată, dar nu au văzut nimic care să determine Washingtonul să își schimbe poziția nucleară.
Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că “Rusia trebuie să știe că războiul nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”.
Cele patru regiuni din Ucraina ocupate de Rusia au anunțat că vor organiza alegerile cu doar câteva zile înainte de începerea votului, vinerea trecută.
Împreună, ele formează o legătură terestră crucială pentru Kremlin între Rusia și peninsula Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014 și care, în rest, este legată de continent doar printr-un pod.
Schemă diabolică
Secretarul de stat american Antony Blinken a promis că Occidentul nu va recunoaște niciodată anexările rusești ale teritoriilor, amenințând Moscova cu “costuri suplimentare rapide și severe” pentru “schema sa diabolică”.
Ministrul francez de externe, Catherine Colonna, aflată la Kiev pentru o vizită surpriză pentru a se întâlni cu Zelensky, a calificat sondajele drept o “mascaradă” care va declanșa noi sancțiuni occidentale.
La Națiunile Unite, Rosemary DiCarlo, înalt funcționar, a declarat la o reuniune a Consiliului de Securitate că organismul “rămâne pe deplin angajat” față de integritatea teritorială a Ucrainei “în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”.
Nu există nicio șansă ca Consiliul de Securitate – unde Rusia are drept de veto – să ajungă la o poziție unitară cu privire la demersul de anexare.
Cu toate acestea, Statele Unite intenționează să prezinte o rezoluție prin care să îndemne statele membre “să nu recunoască niciun statut modificat al Ucrainei și să oblige Rusia să își retragă trupele din Ucraina”, a declarat trimisul american Linda Thomas-Greenfield.
Cel mai apropiat aliat major al Moscovei de la invazia din Ucraina, Beijingul nu a condamnat încă în mod deschis ofensiva, dar a declarat marți în Consiliul de Securitate că “integritatea teritorială a tuturor țărilor ar trebui respectată”.
Așa-numitele referendumuri urmează un model pe care Moscova l-a folosit în Crimeea după ce demonstrațiile de stradă la nivel național au dus la înlăturarea președintelui ucrainean favorabil Kremlinului.
La fel ca în Crimeea, rezultatul a fost considerat de observatori ca o concluzie anticipată. Funcționarii electorali au adus urnele de vot din ușă în ușă, în multe cazuri însoțiți de forțe armate rusești.
Între timp, forțele ucrainene și-au continuat contraofensiva în est.
Guvernatorul regiunii estice Harkov a anunțat marți că forțele sale au recucerit Kupiansk-Vuzlovyi, “unul dintre cele mai mari noduri logistice și feroviare” din regiune și care nu a avut acces la votul din această săptămână.
Secțiile de votare au fost deschise în Crimeea pentru persoanele care au fugit de lupte după invazia rusă din februarie.
“Cu vocea mea vreau să încerc să aduc o mică contribuție la oprirea războiului”, a declarat pentru AFP Galina Korsakova, în vârstă de 63 de ani, din Donețk.
(Cu excepția titlului, această știre nu a fost editată de personalul vavedem.ro și este publicată dintr-un flux sindicalizat).
Citeste si asta…
- Criza demografică a Japoniei: de ce îmbătrânește atât de rapid națiunea japoneză?Criza demografică a Japoniei reprezintă o provocare majoră, combinând schimbări sociale cu presiuni economice. Află mai multe despre cum se confruntă națiunea cu această situație și ce soluții propune guvernul.
- Nostradamus virtual: horoscopul săptămânii 9 -15 octombrieExplorăm împreună previziunile astrale pentru săptămâna 9-15 octombrie! Descoperă cum să navighezi prin provocările și surprizele astrelor.
- Premiul Nobel pentru Pace 2023 acordat activistei iraniene Narges Mohammadi pentru lupta împotriva opresiunii femeilor din IranActivista și scriitoarea iraniană Narges Mohammadi a câștigat Premiul Nobel pentru Pace 2023 pentru lupta sa pentru drepturile femeilor din Iran și promovarea drepturilor omului. Ea se află în închisoare în prezent. Ceremonia de premiere va avea loc pe 10 decembrie. #NobelPentruPace
- Un călugăr român și un călugăr belarus s-au luat la bătaie pe Muntele AthosBătălie surprinzătoare între un călugăr român și unul bielorus pe Muntele Athos! Incidentul, având la bază dezacorduri teologice, dezvăluie o față neștiută a vieții monahale. Descoperă acum detaliile acestui scandal monahal inedit!
- Haiti, cea mai săracă țară din AmericaHaiti, țara cea mai săracă din emisfera vestică. De la dezastre naturale până la probleme politice și economice, află ce face ca Haiti să fie o țară în dificultate.
*Toate produsele recomandate sunt selectate de către echipa noastră editorială. Unele dintre articolele noastre includ link-uri afiliate. Dacă cumpărați ceva prin intermediul unuia dintre aceste link-uri, ne ajutați să câștigăm un mic comision din partea vânzătorului și astfel sa susținem scrierea de articole utile și de calitate.