Sănătatea precară și pierderea forței în absența unor probleme grave de sănătate sunt primele semnale ale disfuncției autonome.
In Europa suferă de boli ale sistemului nervos de la 32% până la 50% din populație. Pacienții merg ani de zile la diferiți specialiști și caută cauza afecțiunii până când se adresează unui neurolog care, în cele din urmă, pune diagnosticul corect.
Echipa Va vedem va vorbi despre cele șapte semne principale care vor ajuta la detectarea tulburărilor sistemului nervos autonom, precum și despre metodele de prevenire.
Conținut articol
Patologia sistemului nervos prin ochii unui medic
Disfuncția sistemului nervos autonom apare la persoane din diferite grupe de vârstă. În 30% din cazuri, această tulburare apare la tinerii cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani și la 20% dintre copii. Dar cel mai adesea afectează femeile (aproximativ 65% din totalul pacienților).
Toate sistemele de organe umane funcționează sub controlul sistemului nervos autonom. Acesta este responsabil de semnalele pe care le transmit neurotransmițătorii, reglează fluxul sanguin, respirația și digestia, controlează metabolismul și multe alte funcții ale corpului.
Atunci când sistemul nervos funcționează defectuos, organismul primește semnale incorecte sau neregulate. Acest lucru duce la perturbarea funcționării organelor, care este însoțită de durere, scăderea imunității, deteriorarea stării generale de bine.
Un pacient cu disfuncția sistemului nervos autonom are adesea dureri de cap, semne de osteocondroză, salturi bruște ale tensiunii arteriale și o creștere a temperaturii corpului.
Principalele semne de disfuncție vor ajuta la observarea unei probleme în curs de dezvoltare a sistemului nervos autonom.
7 semne principale de disfuncție a sistemului nervos autonom
Primele semne de patologie apar cel mai adesea la 20-30 de ani:
- durere și disconfort în regiunea inimii, care apare după stres și griji, suprasolicitare și chiar atunci când se schimbă vremea. Sunt observate adesea salturi ale tensiunii arteriale și eșecuri ale ritmului cardiac. În același timp, rezultatele electrocardiografiei și ale ultrasunetelor inimii corespund normei;
- tusea psihogenă se manifestă sub formă de accese de tuse sau tuse periodică. Tusea poate deveni permanentă, iar tusea se poate opri doar noaptea. Nu sunt diagnosticate probleme sau modificări ale sistemului respirator. Stresul, suprasolicitarea, mirosurile puternice sau negocierile îndelungate duc la tuse psihogenă;
- mâncărimea poate apărea în diferite părți ale corpului, fără o localizare permanentă. Pe lângă mâncărime, pot apărea furnicături și o erupție cutanată, pielea devine uscată sau excesiv de umedă;
- sughițul apare pe fondul iritației nervului vag și poate apărea în mod repetat în timpul zilei. Astfel de sughițuri nu sunt asociate cu mesele sau cu înghițirea aerului atunci când râdeți;
- tulburări ale tractului digestiv – greață, vărsături, dureri și disconfort la nivelul stomacului, probleme cu pofta de mâncare și flatulență. Toate aceste semne nu apar pe fondul unor boli ale tractului gastrointestinal. Motivul este spasmul muscular și tulburarea peristaltismului, care sunt cauzate de supraîncărcarea psiho-emoțională. În cazul unei disfuncții, poate apărea sindromul colonului iritabil, însoțit de crampe și dureri în abdomenul inferior și diaree;
- urinarea frecventă apare ca o reacție la stres;
- tulburări sexuale – există disfuncție erectilă și ejaculare la bărbați, la femei – vaginism și anorgasmie. Libidoul este redus în mod semnificativ la ambele sexe.
Se observă adesea și alte simptome:
- transpirație crescută a palmelor și a picioarelor;
- respirație rapidă și senzație de lipsă de aer;
- tulburări senzoriale la nivelul extremităților;
- spasme musculare;
- senzație bruscă de teamă fără un motiv aparent;
- amețeli și preaplin;
- oboseală și slăbiciune fizică.
Principalele cauze ale tulburărilor sistemului nervos autonom
Există multe motive pentru disfuncția sistemului nervos autonom:
- trăsături de caracter și personalitate – sensibilitate crescută la stres, emotivitate, vulnerabilitate, suspiciune și anxietate;
- stresul – stimulează activitatea diviziunii simpatice a SNA, care contribuie la creșterea ritmului cardiac, la creșterea respirației, la creșterea tensiunii arteriale;
- suprasolicitarea fizică și psihică – munca organismului și a creierului pentru uzură duce la disfuncții atât la copii, cât și la adulți;
- dereglări în activitatea fondului hormonal – pubertatea, sarcina, menopauza pot provoca tulburări ale sistemului nervos autonom;
- complicațiile din timpul sarcinii și al nașterii afectează funcționarea sistemului nervos vegetativ la copil;
- consecințele diferitelor boli – orice patologie severă duce la tulburări vegetative. Acest lucru se datorează stresului și intoxicării din cauza bolii;
- abuzul de alcool și fumatul – toxinele alcoolului și nicotinei otrăvesc sistemul nervos, deteriorează neuronii și provoacă moartea celulelor nervoase;
- utilizarea pe termen lung a medicamentelor puternice – disfuncția disfuncția sistemului nervos autonom poate fi un efect secundar în cazul medicamentelor pe termen lung sau al automedicației;
- leziuni ale creierului sau ale măduvei spinării – dacă acestea au dus la afectarea centrilor și nucleilor Sistemului nervos autonom;
- inactivitatea – un stil de viață sedentar, inactivitatea fizică, munca la calculator și lipsa de activitate fizică perturbă activitatea bine coordonată a ANS;
- deficitul de vitamine și nutrienți – malnutriția perturbă funcționarea normală a sistemului nervos.
Tratamentul tulburărilor sistemului nervos autonom
Tratamentul terapeutic al disfuncției SNA este un proces lung și complex. Pot fi utilizate diverse metode:
- terapie medicamentoasă – prescrisă de către medicul curant. Se folosesc adesea sedative pe bază de plante, tranchilizante, antipsihotice, medicamente nootropice, complexe de vitamine și minerale;
- metode fizioterapeutice – masaj, electroterapie, balneoterapie;
- cu o evoluție complexă a bolii, medicii conectează psihoterapia, și anume hipnoterapia, metodele de autoinstruire, psihoterapia de familie.
Tratamentul disfuncției implică o schimbare obligatorie a stilului de viață și a dietei.
Dacă ați fost diagnosticat cu disfuncție a sistemului nervos autonom, trebuie să urmați recomandările:
- normalizarea regimului zilnic – somn complet (7-8 ore pe zi) și trei mese pe zi;
- distribuiți activitatea mentală și fizică în timpul zilei;
- adăugați activitate fizică – se recomandă gimnastica și sportul zilnic, înotul în piscină, mersul pe jos;
- limitați timpul petrecut la televizor și la calculator. Dacă lucrați la calculator, încercați să faceți pauze de cincisprezece minute – faceți gimnastică pentru ochi sau câteva exerciții pentru spate;
- respectați o dietă nutritivă cu o cantitate suficientă de minerale și vitamine (vitaminele din grupa B și vitamina C sunt deosebit de importante pentru sănătatea sistemului nervos). Recomandăm cu insistență introducerea în alimentație a alimentelor antistres (vezi tabelul de mai jos).
Boala este mai ușor de prevenit decât de vindecat, așa că aveți grijă de sănătatea dumneavoastră în fiecare zi pentru a reduce riscul de a dezvolta boala.
Citește și asta…
- Efectele proteinelor asupra sănătății părului – ce trebuie să știi
Proteinele joacă un rol important în sănătatea părului, însă consumul în exces poate avea efecte negative. Află care sunt riscurile și beneficiile proteinelor în produsele pentru îngrijirea părului. - Top 10 alimente bogate în antioxidanți și efectele lor benefice asupra organismului
Antioxidanții sunt substanțe care previn sau încetinesc deteriorarea celulelor cauzate de radicalii liberi. Radicalii liberi sunt molecule instabile și reactive produși în… Citește mai multe: Top 10 alimente bogate în antioxidanți și efectele lor benefice asupra organismului - Îngrijirea feței: metode eficiente fără costuri mari. Sfatul unui cosmetolog
În acest articol veți găsi informații utile despre cum să alegeți cosmetologul potrivit, ce produse merită achiziționate pentru o îngrijire… Citește mai multe: Îngrijirea feței: metode eficiente fără costuri mari. Sfatul unui cosmetolog - Evită aceste 2 alimente și obiceiurile proaste pentru a preveni cancerul. Ce spun spun medicii
Consumul unor alimente grase si obiceiul de a fuma cresc riscul de boli grave precum cancerul. Medicii recomanda sa evitam aceste 2 alimente periculoase si sa renuntam la tutun pentru a ne proteja sanatatea. - 3 alimente sănătoase pentru ficatul și creierul tău. Ce ar trebui să păstrezi în frigiderul tău
Descoperă care sunt cele 3 superalimente pe care ar trebui să le ai mereu în frigider pentru a-ți menține ficatul și creierul sănătos. Specialiștii recomandă ouăle de țară, untul de capră și parmezanul ca fiind esențiale pentru o dietă echilibrată.
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
