Ultima actualizare: 2 august 2024
Conform declaratiilor facute marti de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Alianta Nord-Atlantica nu are in plan trimiterea de trupe in Ucraina, asa cum a sustinut Rusia, tara care s-a declarat pregatita sa intre in conflict direct cu alianta militara occidentala in cazul in care aceasta va desfasura militari in Ucraina.
Raspunzand la observatiile facute cu o zi inainte de presedintele francez Emmanuel Macron, Stoltenberg a negat faptul ca tarile membre NATO iau in calcul posibilitatea trimiterii de trupe in Ucraina in contextul invaziei ruse.
„Nu exista planuri pentru desfasurarea de trupe de lupta ale NATO la sol in Ucraina„, a declarat seful NATO.
Intr-o intalnire cu liderii europeni de luni, Macron a afirmat ca, desi „astazi nu exista un consens pentru trimiterea in mod oficial si agreat a unor trupe la sol… nimic nu poate fi exclus„.
Rusia a reactionat rapid la comentariile liderului francez. Purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit sugestia lui Macron conform careia statele occidentale ar putea trimite trupe la sol in Ucraina „un element foarte important si nou„.
Aceasta masura „nu este deloc in interesul” statelor membre europene ale NATO, a declarat Peskov reporterilor. „In acest caz, va trebui sa discutam nu despre probabilitate, ci despre inevitabilitatea [unui conflict direct]„.
In timp ce a exclus o actiune militara NATO, Stoltenberg a insistat din nou ca alianta va continua sa sprijine ferm Kievul.
„Este un razboi de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei, incalcand in mod flagrant dreptul international”, a declarat el. „Conform dreptului international, Ucraina are, desigur, dreptul la autoaparare, iar noi avem dreptul sa-i sprijinim in exercitarea acestui drept.”
„Nimic nu este exclus”
Macron gazduia liderii europeni la Paris cand a facut comentariile respective, incercand in mod evident sa se pozitioneze ca un campion european al cauzei Ucrainei intr-un moment in care sprijinul SUA scade.
NATO ofera Ucrainei doar asistenta neletala si sprijin, dar majoritatea statelor membre ale aliantei au trimis arme si munitii fie bilateral, fie in grupuri.
Insa orice decizie de a trimite trupe ar necesita sprijin unanim din partea tuturor tarilor membre.
Liderul francez a refuzat sa ofere detalii despre statele care iau in considerare trimiterea de trupe, vorbind despre „ambiguitate strategica„.
„Astazi nu exista un consens pentru trimiterea in mod oficial si agreat a unor trupe la sol. Dar in termeni de dinamica, nimic nu poate fi exclus„, a declarat el.
Marti, premierul francez Gabriel Attal a facut ecou comentariilor, spunand: „Nu poti exclude nimic intr-un razboi„.
Ucraina a salutat aceasta perspectiva. Consilierul prezidential Mykhailo Podolyak a declarat marti: „Aceasta arata, in primul rand, o constientizare absoluta a riscurilor pe care le prezinta pentru Europa o Rusie militarista si agresiva”.
Dar alte tari s-au grabit sa incerce sa dezescaladeze situatia.
La o intalnire bilaterala, premierul polonez Donald Tusk si premierul ceh Petr Fiala – doi dintre cei mai puternici sustinatori ai Kievului – au declarat ca nu iau in considerare trimiterea de trupe.
Suedia, care urmeaza sa adere la NATO, a declarat ca nu se asteapta sa trimita trupe la sol in tara devastata de razboi.
„Nu este deloc pe masa in acest moment„, a declarat premierul Ulf Kristersson pentru postul public suedez SVT, la o zi dupa ce tara sa a eliminat ultimul obstacol pentru aderarea la alianta militara transatlantica.
Premierul slovac Robert Fico a declarat, de asemenea, ca guvernul sau nu intentioneaza sa propuna trimiterea de soldati slovaci. Cu toate acestea, populistul, care foloseste in mod regulat retorica prorusa, a confirmat ca unele tari analizeaza posibilitatea incheierii unor acorduri bilaterale pentru a ajuta Ucraina sa respinga invazia rusa.
Contextul conflictului Rusia-Ucraina
Conflictul militar dintre Rusia si Ucraina a izbucnit in februarie 2022, dupa ce trupele rusesti au invadat teritoriul ucrainean. Invazia a fost condamnata puternic de comunitatea internationala, fiind considerata o incalcare a dreptului international.
NATO s-a implicat in sprijinirea Ucrainei cu ajutor militar si umanitar. Cu toate acestea, organizatia nu a trimis pana acum trupe de lupta pe teritoriul ucrainean, limitandu-se la asistenta neletala, cum ar fi echipamente si provizii medicale, precum si la antrenarea fortelor ucrainene.
Recent, insa, presedintele francez Emmanuel Macron a sugerat posibilitatea ca NATO sa trimita trupe de lupta in Ucraina, declaratie care a starnit reactia dura a Rusiei. Kremlinul a avertizat ca va considera asta drept un act de agresiune care ar putea duce la un conflict direct intre Rusia si NATO.
Cu toate acestea, Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a negat vehement existenta unor astfel de planuri, reafirmand angajamentul aliantei de a continua sa sprijine Ucraina ne-militar. Ramane de vazut daca pozitia NATO se va schimba in viitorul apropiat sau nu.
Consecinte si perspective
- Invazia Rusiei in Ucraina a dus deja la pierderi de vieti omenesti si distrugeri uriase, cu milioane de refugiati si o criza umanitara in desfasurare.
- NATO continua sa sprijine Ucraina, dar evita un conflict militar direct cu Rusia, ceea ce ar putea duce la un razboi in toata regula in Europa.
- Cu cat conflictul continua mai mult, cu atat perspectivele unei solutii diplomatice devin mai indepartate. Deocamdata nu se intrevede sfarsitul razboiului.
- Consecintele pe termen lung ale invaziei Rusiei sunt greu de prevazut si depind de evolutia situatiei de pe front si de dinamica geopolitica regionala si globala.
Ramane de vazut cum se va desfasura acest conflict in continuare si ce decizii vor lua actorii implicati. Cert este ca invazia Rusiei a avut deja un impact major asupra Europei si a lumii, iar consecintele sale vor persista mult timp de acum incolo.
