Ultima actualizare: 2 august 2024
Pensiile speciale reprezinta de multi ani o problema spinoasa in Romania, fiind frecvent criticate de institutii internationale precum Banca Mondiala si Comisia Europeana. Motivele principale de nemultumire sunt legate de cuantumul foarte mare al acestor pensii, care nu tin cont de contributivitate si genereaza inechitati sociale profunde.
Un studiu recent arata ca pensiile speciale inregistreaza un decalaj urias fata de pensiile obisnuite, raportul fiind de 1 la 10 in cele mai multe cazuri. De asemenea, costurile totale ale pensiilor speciale se ridica la peste 8,5 miliarde de lei anual, reprezentand o povara grea pentru bugetul de stat.
Cei mai avantajati in acest sistem sunt magistratii, in frunte cu judecatorii Curtii Constitutionale, care incaseaza lunar sume fabuloase din pensiile speciale. Desi numarul magistratilor pensionari speciali este de sub 5.000, pensiile acestora ridica mari semne de intrebare.
Esecul reformei pensiilor speciale din 2023
In ultimii ani, guvernantii romani au facut numeroase promisiuni referitoare la rezolvarea „problemei pensiilor speciale” si alinierea la standardele europene. Au urmat o serie de dezbateri aprinse si dispute juridice intense pe aceasta tema delicata.
In octombrie 2023, Camera Deputatilor a adoptat noua lege a pensiilor speciale, menita sa repare inechitatile semnalate de expertii europeni si sa puna capat unui sistem considerat nesustenabil.
Insa analiza prevederilor legislatiei arata ca obiectivele asumate de guvernanti nu au fost atinse. Legea nu desfiinteaza nicio pensie speciala si nici nu reduce semnificativ cuantumul celor acordate magistratilor, prin urmare nu rezolva criticile aduse anterior de Comisia Europeana si Banca Mondiala.
Potrivit specialistilor, reforma din 2023 se dovedeste a fi „un esec pe bani grei”, deoarece permite in continuare existenta unui sistem de pensii privilegiate, in timp ce milioane de pensionari obisnuiti trebuie sa supravietuiasca cu sume modice.
Iata principalele prevederi ale noii legi si de ce aceasta nu reuseste sa puna capat pensiilor speciale peste medie:
Baza de calcul ramane avantajoasa
- Baza de calcul pentru pensiile magistratilor se schimba de la ultimele 12 luni la ultimele 48 de luni de activitate
- Scaderea nu este insa foarte mare, pensiile ramanand peste medie
- De exemplu:
- Un judecator CCR va primi in continuare peste 7.700 euro lunar
- Un judecator de Curte de Apel va lua peste 4.600 euro
Varsta de pensionare, neschimbata
- Varsta de pensionare a magistratilor ramane neschimbata, la 47 de ani si 4 luni
- Abia din 2062 varsta va ajunge la 60 de ani, deci fara impact pe termen scurt
Mentinerea numeroaselor categorii de beneficiari
- Legea nu elimina niciuna dintre cele peste 15 categorii de beneficiari
- Raman cu pensii speciale personalul Curtii de Conturi, avocatii, diplomatii etc.
Asadar, noua legislatie adoptata in 2023 perpetueaza sistemul pensionarii anticipate cu venituri exceptional de mari pentru anumite categorii profesionale, in detrimentul bugetului de stat si al echitatii sociale.
Pensiile fabuloase incasate de magistratii Curtii Constitutionale
Una dintre institutiile care s-a opus constant oricarei reforme a pensiilor speciale, invocand autonomia sa, este Curtea Constitutionala. Nu intamplator, avand in vedere ca cei 9 judecatori constitutionali sunt direct interesati de mentinerea acestui sistem, incasand lunar sume exorbitante.
Iata pensiile speciale primite in prezent de cativa dintre membrii CCR:
- Marian Enache (presedinte CCR) – peste 12.500 euro/luna
- Cristian Deliorga – aproximativ 11.750 euro/luna
- Bogdan Licu – circa 9.600 euro/luna
- Livia Stanciu – in jur de 14.000 euro/luna
Aceste venituri sunt de peste 25 de ori mai mari decat pensia medie din Romania, care se ridica la aproximativ 400 euro pe luna.
Pe langa faptul ca incaseaza direct astfel de pensii astronomice, cei 5 judecatori CCR amintiti au respins in nenumarate randuri sesizarile de neconstitutionalitate venite din partea Opozitiei pe tema pensiilor speciale.
Astfel, Curtea Constitutionala a devenit un fel de „scut de aparare” al sistemului de privilegii din justitie, blocand orice reforma care ar diminua cuantumul pensiilor sau numarul beneficiarilor.
In ciuda presiunilor interne si internationale, clasa politica de la Bucuresti nu a reusit in 2023 o reforma reala a pensiilor speciale, ci doar una cosmetica, mentinand numeroase inechitati si injustitii.
Magistratii raman cei mai avantajati in acest sistem, cu sume fabuloase incasate la varste fragede, in timp ce majoritatea populatiei trebuie sa munceasca pana la capatul puterilor pentru a obtine pensii modice.
Specialistii sustin ca este nevoie urgenta de solutii pentru eliminarea treptata a pensiilor speciale nejustificate, precum si de alinierea varstei de pensionare pentru magistrati la standardele europene.
Altfel, povara pentru bugetul de stat va continua sa creasca, iar decalajul in societate se va adanci si mai mult. Ramane de vazut daca viitorul Legislativ va reusi sa corecteze aceste probleme acumulate in sistemul pensionarii din Romania.
