Ultima actualizare: 2 august 2024
De ce a disparut 90% din viata de pe Pamant, cum merg pietrele in Valea Mortii si de ce zebrele au nevoie de dungi? Haideti sa aflam!
Ce este mecanismul Antikythera si la ce foloseste?
la 4 aprilie 1900, o echipa greceasca de vanatori de bureti de mare condusa de capitanul Dimitrios Kontos a pornit la vanatoare in largul coastelor Greciei: inainte de inventarea buretilor sintetici, buretii de mare naturali erau folositi pentru spalare, asa ca se faceau bani frumosi din capturarea lor.
In timpul uneia dintre scufundarile sale, scafandrul a dat peste epava unei nave romane antice. Se crede ca nava transporta artefacte grecesti la Roma, dar nu a ajuns niciodata la destinatie.
La bord se aflau statui, obiecte din bronz, bijuterii din aur, ceramica si monede de argint.
Cea mai surprinzatoare descoperire a fost mecanismul Antikythera, un dispozitiv complex format dintr-o cutie de lemn si zeci de angrenaje de bronz. Pe unul dintre panourile sale se afla o inscriptie, care putea servi drept manual de instructiuni.
Acest mecanism a starnit un mare interes din partea oamenilor de stiinta, deoarece a demonstrat un nivel de dezvoltare tehnologica care nu a fost anticipat pana cel putin in secolul al XIII-lea.
Pentru o lunga perioada de timp, scopul exact al mecanismului a ramas un mister: au existat speculatii potrivit carora ar fi putut fi un instrument astronomic, un computer analogic sau chiar primul ceas mecanic. Datorita cercetarilor, inclusiv scanarilor cu raze X, oamenii de stiinta de la University College London au reusit sa recreeze un model functional al mecanismului si sa afle functiile acestuia.
S-a dovedit ca mecanismul de la Antikythera a fost folosit pentru a urmari fenomenele astronomice: pozitia Soarelui, fazele Lunii si eclipsele de Soare si de Luna au ajutat la determinarea datelor Jocurilor Olimpice si ale altor jocuri din Grecia antica. Acest dispozitiv era un fel de calendar mecanic care ii ajuta pe atleti si pe alti organizatori sa planifice evenimentele.
De ce a disparut aproape toata lumea acum 250 de milioane de ani?
In urma cu aproximativ 252 de milioane de ani, a avut loc una dintre cele mai mari extinctii din istoria Pamantului, care a afectat aproximativ 90% din specii. Acest eveniment, cunoscut sub numele de Marea Extinctie din Permian, a fost mai devastator decat extinctia din Era Mesozoica, care a exterminat dinozaurii. Printre speciile care au disparut s-au numarat trilobiti, insecte paleodictiloptere uriase, multe reptile timpurii si alte animale.
Oamenii de stiinta si-au pus mult timp intrebari cu privire la cauzele acestei catastrofe globale. La inceput au presupus ca a fost vorba de un impact cu un meteorit sau de o schimbare climatica, dar mai tarziu s-a dovedit ca raspunsul se afla… in lumea microscopica.
Un rol cheie in extinctia din Permian a fost jucat de microorganismul unicelular Methanosarcina, producator de metan.
Acesti microbi, care se gasesc intr-o varietate de locatii, inclusiv in puturi de petrol si in sisteme digestive, au dezvoltat capacitatea de a digera acetatul prin transfer orizontal de gene in urma cu aproximativ 240 de milioane de ani. In paralel, in Siberia a avut loc o eruptie masiva a vulcanilor care scuipau nichel, ceea ce a favorizat reproducerea Methanosarcina.
Methanosarcina a inceput sa se reproduca in mod activ, saturand atmosfera cu metan: acest lucru a dus la o modificare a aciditatii oceanelor, la o crestere a efectului de sera si la o crestere a nivelului de hidrogen sulfurat in aer. Ca urmare, au avut loc extinctii in masa ale speciilor.
Un alt exemplu al impactului global al microorganismelor este catastrofa oxigenului, care a avut loc in urma cu aproximativ 2,45 miliarde de ani. La acea vreme, cianobacteriile au invatat fotosinteza, eliberand oxigen, care a devenit, in mod ciudat, o otrava pentru multe microorganisme de la acea vreme. Microorganismele supravietuitoare s-au adaptat pentru a utiliza oxigenul, ceea ce a dus mai tarziu la dezvoltarea vietii dependente de oxigen pe Pamant.
De ce se misca rocile din Valea Mortii?
Valea Mortii, situata in desertul Mojave, este cunoscuta ca fiind unul dintre cele mai fierbinti locuri de pe planeta, cu temperaturi record de pana la 57 °C. De un interes deosebit este Lacul Racetrack Playa din aceasta vale, care este un peisaj uscat si acoperit de nisip in cea mai mare parte a timpului.
Unul dintre fenomenele uimitoare din Reistrek Playa este fenomenul misterios al pietrelor care se misca, cunoscute sub numele de „pietre care merg”. Acest fenomen a fost observat pentru prima data la inceputul anilor 1900. Pietre mobile cantarind pana la 70 kg au fost gasite in diferite locuri din jurul lacului, dar miscarea lor a ramas un mister, deoarece era prea lenta pentru a putea fi observata direct.
Mult timp, motivul miscarii pietrelor a ramas neclar, dar in 2014, geologii au plasat senzori GPS pe pietre si au descoperit ca acestea se miscau la suprafata… din cauza inghetarii si topirii ghetii.
In ciuda caldurii extreme din timpul zilei, temperaturile nocturne din Valea Mortii pot fi suficient de scazute pentru a forma un strat subtire de gheata. Vantul si deformarea ghetii pot face ca pietrele sa alunece, atingand uneori viteze de pana la 5 metri pe minut, astfel incat intr-un an unele dintre ele se pot deplasa mai mult de 200 de metri.
De ce au murit mayasii?
Misterul disparitiei mayasilor i-a tulburat mult timp pe oamenii de stiinta: nimeni nu stia de ce acest popor, care a construit numeroase piramide si temple, si-a parasit brusc orasele din Peninsula Yucatan si a disparut. Diverse teorii au incercat sa explice acest fenomen, cu versiuni care incep cu cuceriri militare si se termina cu tulburari sociale interne si epidemii.
In 2012, un grup de oameni de stiinta de la Arizona State University si Columbia University, confirmand ipoteza istoricului Jared Diamond, propusa in 2005, a prezentat dovezi ca mayasii s-au confruntat cu un grav dezastru ecologic.
Cercetarile au aratat ca mayasii au defrisat in mod activ padurile, ceea ce a dus la defrisari si la seceta care a urmat. Zonele denudate absorbeau mai putina energie solara, reducand evaporarea si precipitatiile. Acest lucru a afectat climatul unei intregi regiuni, ceea ce a dus la conditii agricole precare.
Principalul motiv pentru aceasta defrisare masiva a fost nevoia mayasilor de lemn pentru a produce varul folosit in constructii.
Oamenii de stiinta au calculat ca pentru a construi un metru patrat de asezare mayasa trebuiau taiati aproximativ 20 de copaci.
Combinatia dintre seceta, eroziunea solului si lipsa de hrana a dus la foamete si criza. In cele din urma, mayasii au fost nevoiti sa isi abandoneze orasele in cautarea unor conditii mai favorabile, lasand in urma doar ruine.
De ce sunt zebrele dungate?
Zebrele au de fapt o culoare de baza neagra cu dungi albe – nu exista pigmentare pe pielea lor in aceste zone. Dar intrebarea mai interesanta este de ce sunt aceste dungi? Nu este pentru frumusete, nu-i asa?
Studiile au aratat ca dungile ajuta zebrele sa se protejeze de insecte care pot fi purtatoare de diverse boli. In savana africana, insecte precum mustele tse-tsetse si hamsteriii sunt purtatoare a numeroase boli, cum ar fi ciuma calului, gripa, anemia infectioasa si tripanosomiaza, care sunt periculoase atat pentru animale, cat si pentru oameni.
Cercetatorii de la Universitatea din Bristol, de la Universitatea California din Davis si de la Laboratorul de Optica de Mediu din Ungaria au descoperit ca insectele sunt mai predispuse sa atace suprafetele monocrome, in special cele de culoare inchisa sau maro, si mai putin predispuse sa atace suprafetele albe. Modelul dungat al zebrei creeaza un obstacol vizual pentru insecte, ceea ce le face mai putin predispuse sa muste, sporindu-le sansele de supravietuire in mediile de savana.
