Ultima actualizare: 2 august 2024
La data de 4 martie 1977, Romania a fost lovita de unul dintre cele mai puternice cutremure din istoria sa recenta. Cu o magnitudine de 7,3 grade pe scara Richter, seismul a provocat pagube importante si a lasat in urma peste 1500 de morti si aproape 11300 de raniti.
Efectele devastatoare ale cutremurului din 4 martie 1977
Seismul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22 si a afectat cea mai mare parte a teritoriului Romaniei. In aproximativ 56 de secunde, undele puternice de soc au provocat pagube insemnate:
- Peste 1500 de morti, dintre care aproape 1400 doar in Bucuresti
- Aproximativ 11300 de raniti la nivel national
- Circa 35000 de locuinte prabusite in intreaga tara
- Peste 33 de cladiri si blocuri mari prabusite doar in Bucuresti
Atunci nu existau echipamente de alarmare, iar specialistii de la Institutul National pentru Fizica Pamantului (INFP) au fost luati complet prin surprindere. Autoritatile nu aveau cum sa prevada sau sa anunte din timp un asemenea dezastru.
Astazi insa, la 44 de ani distanta, seismologii pot inregistra miscarile telurice cu 20 de secunde inainte ca ele sa se resimta la suprafata. Iar la doar 4 secunde dupa producere pot determina magnitudinea approximate a cutremurului.
Desi au trecut aproape 46 de ani, specialistii sustin ca este foarte putin probabil ca Romania sa fie lovita in viitor de un seism la fel de puternic ca cel din 1977. Este mult mai probabil ca magnitudinea maxima a unui cutremur major sa fie totusi sub 7,3 grade Richter.
Marturia directorului INFP despre cutremurul din 1977
La momentul respectiv, actualul director stiintific al INFP, Mircea Radulian, era student in anul 2 la facultatea de Fizica. El se afla in subsolul restaurantului Hanul Berarilor din Bucuresti impreuna cu un grup de colegi.
„In prima parte nu am realizat ca este cutremur. Cand a venit unda mai puternica, am inteles ca se intampla ceva grav si am incercat sa ies afara printre ultimii. Apoi, privind in jur, am observat niste plopi uriasi la 50 de metri departare care inca se balansau puternic, in pofida faptului ca miscarea seismica trecuse de ceva vreme”, isi aminteste domnul Radulian.
Experienta teribila i-a marcat atat de tare, incat l-a determinat pe Mircea Radulian si pe un grup de colegi de-ai sai sa se dedice in totalitate cercetarii cutremurelor. Astfel, la cativa ani dupa dezastrul din 1977, au ajuns sa profeseze la Institutul pentru Fizica Pamantului.
Sistemele actuale de monitorizare si alarmare seismica
Spre deosebire de 1977, astazi exista o retea complexa de statii seismice in Romania ce transmit in timp real date despre miscarile telurice. Iar specialistii de la INFP pot detecta primele unde ale unui potential cutremur inca din faza incipienta.
Conform directorului Radulian, seismologii pot distinge doua tipuri de unde seismice:
- Unda B – vine prima si este mai usoara, simtindu-se doar pe componenta verticala
- Unda F – mult mai puternica, produsa la 20 de secunde dupa prima unda, cu efecte devastatoare la suprafata
Astfel, intre cele doua unde exista un interval de aproximativ 20 de secunde. In acest rastimp, specialistii pot lua anumite masuri de protectie si alarmare a populatiei, opri procese industriale periculoase sau bloca transportul feroviar.
De asemenea, unda seismica produsa in zona Vrancea ajunge cu cateva secunde mai devreme la statiile din apropiere fata de marile orase. Astfel, sistemul actual poate genera alarme la:
- Bucuresti – cu 5-7 secunde inainte de a simti miscarea
- Iasi si Craiova – cu 3-4 secunde diferenta fata de undele devastatoare
Prin urmare, fata de anul 1977, astazi seismologii romani pot detecta din timp seisme majore si pot lua masuri pentru a preveni pierderile de vieti omenesti. Iar oamenii de stiinta inteleg tot mai bine particularitatile miscarilor telurice in zona Vrancei.
De ce zona Vrancea ramane cea mai periculoasa din punct de vedere seismic
Conform directorului stiintific Radulian, Vrancea este considerata cea mai activa zona seismica din Romania si cea mai periculoasa, din mai multe motive:
- Genereaza cele mai puternice cutremure, cu magnitudini de peste 7 grade Richter
- Are o frecventa mare de producere a seismelor majore, la intervale de cateva zeci de ani
- Cutremurele de profunzime din Vrancea au efect dezastruos pe suprafete foarte intinse, afectand mai multe regiuni importante ale tarii
De exemplu, un seism major in Vrancea poate avea urmari negative in Bucuresti, Iasi, Craiova, ba chiar si in nordul Bulgariei ori in Republica Moldova. In schimb, cutremurele din zona Banatului, desi pot fi puternice, raman mai locale ca efect.
Specialistul a mai precizat ca acumularile de tensiune din zona Vrancei elibereaza periodic energii imense, care se manifesta prin aceste seisme devastatoare ce revin la 50-100 de ani.
Deocamdata insa ne aflam intr-o perioada relativ linistita, sustine Mircea Radulian. Iar urmatorul cutremur major va fi probabil mai mic ca magnitudine decat cel din 1977.
Asadar, putem concluziona ca experienta traumatica a cutremurului din 4 martie 1977, soldat cu peste 1500 de morti si pagube importante, a impulsionat progrese importante in stiinta seismica din Romania.
Acum, la 44 de ani distanta, seismologii au capacitatea sa detecteze din timp seismele majore, sa emita alerte rapide si chiar sa ia anumite masuri pentru protejarea populatiei.
Cu toate acestea, zona Vrancea ramane cea mai activa si imprevizibila din punct de vedere al miscarilor telurice. Iar oamenii de stiinta continua studiile amanuntite pentru a intelege mai bine particularitatile acestei zone seismice si pentru preveni noi dezastre.
