Depresia este una dintre cele mai frecvente boli ale secolului XXI. Cu toate acestea, încă se obișnuiește în societate să o luăm cu ușurință, chiar ironic, ca pe un fel de moft. Și dacă oamenii sunt dispuși să recunoască măcar puțin depresia psihogenă cauzată de evenimente dificile, atunci cu depresia endogenă, care apare ca din senin, lucrurile sunt puțin mai complicate. Haideți sa vedem motivele pentru care se dezvoltă această boală, care sunt simptomele ei și cum să le facem față.
Conținut articol
Depresia endogenă este cauzată de factori biologici și se moștenește
Depresia endogenă este o tulburare mentală care apare din cauza unor tulburări biochimice și/sau hormonale din organism. Deși mecanismul exact de dezvoltare a bolii este încă necunoscut oamenilor de știință, se crede că rolul principal în aceasta este jucat de o deficiență de neurotransmițători – dopamina, serotonina și noradrenalina.
Factorul genetic joacă un rol important în această chestiune. O meta-analiză a datelor provenite din studii gemelare sugerează că rata de heritabilitate pentru depresie este de 37%. Mai mult, predispoziția la această boală poate fi transmisă atât pe linie maternă, cât și pe linie paternă.
Astfel, un studiu realizat la Universitatea Curtin din Australia a constatat că depresia paternă este asociată cu un risc cu 42% mai mare de depresie la urmași. Depresia maternă din timpul sarcinii crește și ea acest risc – copiii unor astfel de femei sunt de 3-4 ori mai predispuși să sufere de tulburări depresive în adolescență și la vârsta adultă. Aceste date sunt importante de luat în considerare atunci când se planifică o sarcină.
Predispoziția personală
Caracteristicile individuale de răspuns la situațiile stresante pot reduce și crește riscul de a dezvolta depresie endogenă. Persoanele care se caracterizează prin pedanterie, suspiciune, nesiguranță și un simț sporit al responsabilității sunt mai predispuse la risc decât cele care se caracterizează printr-o atitudine frivolă față de viață.
În acest sens, psihoterapia poate fi o modalitate excelentă de a preveni apariția depresiei. Dacă sunteți predispus la anxietate excesivă și aveți în familie rude care suferă de tulburări depresive, o igienă mentală regulată vă va proteja de o soartă similară.
Cum se recunoaște depresia endogenă
Principalele simptome ale oricărei depresii sunt triada clasică:
- Scăderea dispoziției de fond: apatie, anhedonie, depresie, melancolie, autodepreciere, sentiment de goliciune.
- Reducereaactivității fizice: mișcările și vorbirea sunt încetinite, reacțiile sunt mai slabe, se resimte o oboseală constantă, activitatea sexuală scade.
- Activitate mentală redusă: dificultăți de concentrare și de schimbare a atenției, uitare, letargie, fixare pe aceleași gânduri, lipsă de inițiativă.
În cazul depresiei endogene, toate aceste semne sunt susceptibile de a fi bine exprimate. Spre deosebire de cea psihogenă, în care o persoană poate rămâne activă în ciuda unei scăderi pronunțate a dispoziției.
Manifestările depresiei afectează comportamentul și activitatea socială a unei persoane: aceasta tinde să petreacă din ce în ce mai mult timp singură, refuză plimbările și întâlnirile cu prietenii, reduce la minimum activitățile profesionale și își pierde interesul pentru hobby-uri.
Depresia endogenă poate fi, de asemenea, distinsă de depresia psihogenă prin următoarele puncte:
- Starea de spirit este deosebit de proastă dimineața (în cazul depresiei reactive, starea se înrăutățește de obicei seara).
- Recidivele apar brusc, fără legătură cu factori externi de viață. Sunt posibile exacerbări sezoniere (primăvară-toamnă).
- Anxietatea pe care o resimte pacientul este abstractă și nu are referințe clare. În forma reactivă a bolii, toate trăirile sunt cumva legate de o situație traumatică.
- Emoțiile sunt rareori exprimate clar: persoana nu plânge, nu se enervează și își descrie starea mai degrabă ca fiind insensibilă.
Depresia se poate manifesta și prin tulburări de somn și de apetit, tulburări digestive, dureri apăsătoare la nivelul capului, pieptului și gâtului, precum și prin anorgasmie. Formele severe de depresie duc la apariția ipohondriei, derealizării, a simptomelor delirante și a fobiilor iraționale.
Impulsul pentru dezvoltarea depresiei endogene poate fi o situație stresantă, dar acest lucru nu este necesar. În general, totul în viața unei persoane poate merge ca de obicei, dar boala tot debutează. Această circumstanță devine adesea un motiv care face dificilă începerea tratamentului.
În primul rând, persoana însăși adesea nu realizează că este bolnavă și atribuie simptomele sale lenei și lipsei de voință. În al doilea rând, cei dragi pacientului fac adesea același lucru și nu cred în gravitatea situației. Între timp, depresia endogenă necesită un tratament obligatoriu, deoarece înrăutățește semnificativ calitatea vieții și duce adesea la tentative de suicid.
Tratamentul depresiei endogene
Un psihiatru tratează depresia endogenă. Principala metodă este terapia medicamentoasă, dar este posibilă și o abordare combinată care utilizează psihoterapia. Antidepresivele, antipsihoticele ușoare, tranchilizantele și nootropicele sunt utilizate pentru a normaliza starea de spirit, a combate simptomele depresiei și a restabili echilibrul biochimic.
Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că alegerea unui medicament specific ar trebui să se bazeze pe caracteristicile individuale ale pacientului și pe recomandările medicului.
Psihoterapia, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau psihanaliza, poate ajuta pacientul să dezvolte strategii de gestionare a emoțiilor și să schimbe gândurile și comportamentele negative.
Cel mai adesea, pentru depresia endogenă, se folosește o formă de tratament ambulatoriu. Cu toate acestea, dacă pacientul se află într-o stare gravă, când din cauza bolii nu mai poate avea grijă de el însuși sau a încercat să se sinucidă, trebuie să fie internat într-un spital.
Dacă dumneavoastră sau cineva drag se confruntă cu simptome de depresie endogenă, este important să solicitați ajutorul unui profesionist calificat. Acesta va putea să efectueze o evaluare detaliată și să elaboreze cel mai eficient plan de tratament pentru fiecare caz în parte. Este important de reținut că depresia endogenă necesită o abordare cuprinzătoare și un tratament pe termen lung, dar cu ajutor și sprijin profesional este posibil să se obțină o ameliorare a stării și să se îmbunătățească calitatea vieții.
Citește și asta…
- Efectele proteinelor asupra sănătății părului – ce trebuie să știi
Proteinele joacă un rol important în sănătatea părului, însă consumul în exces poate avea efecte negative. Află care sunt riscurile și beneficiile proteinelor în produsele pentru îngrijirea părului. - Top 10 alimente bogate în antioxidanți și efectele lor benefice asupra organismului
Antioxidanții sunt substanțe care previn sau încetinesc deteriorarea celulelor cauzate de radicalii liberi. Radicalii liberi sunt molecule instabile și reactive produși în… Citește mai multe: Top 10 alimente bogate în antioxidanți și efectele lor benefice asupra organismului - Îngrijirea feței: metode eficiente fără costuri mari. Sfatul unui cosmetolog
În acest articol veți găsi informații utile despre cum să alegeți cosmetologul potrivit, ce produse merită achiziționate pentru o îngrijire… Citește mai multe: Îngrijirea feței: metode eficiente fără costuri mari. Sfatul unui cosmetolog - Evită aceste 2 alimente și obiceiurile proaste pentru a preveni cancerul. Ce spun spun medicii
Consumul unor alimente grase si obiceiul de a fuma cresc riscul de boli grave precum cancerul. Medicii recomanda sa evitam aceste 2 alimente periculoase si sa renuntam la tutun pentru a ne proteja sanatatea. - 3 alimente sănătoase pentru ficatul și creierul tău. Ce ar trebui să păstrezi în frigiderul tău
Descoperă care sunt cele 3 superalimente pe care ar trebui să le ai mereu în frigider pentru a-ți menține ficatul și creierul sănătos. Specialiștii recomandă ouăle de țară, untul de capră și parmezanul ca fiind esențiale pentru o dietă echilibrată.
Articolele din acest site au rol informativ. Administratorii site-ului nu sunt responsabili pentru încercarea de a aplica o rețetă, un sfat sau o dietă și nici nu garantează că informațiile furnizate vă vor ajuta sau nu vă vor dăuna personal. Fiți prudenți și consultați întotdeauna un medic sau un nutriționist!
Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.
