Ultima actualizare: 2 august 2024
In incercarea de a gasi un raspuns la intrebarea ce a existat inainte de Big Bang si unde a inceput universul nostru, oamenii de stiinta au sugerat ca acesta a existat dintotdeauna si ca nu a avut un inceput. La aceasta concluzie au ajuns fizicienii britanici, care au pus la baza lucrarilor lor recente, teoria gravitatiei cuantice sau teoria seturilor cauzale. Potrivit acesteia, spatiul si timpul sunt neomogene si sunt impartite in fragmente discrete de spatiu-timp, a caror unitate fundamentala exista la un anumit nivel.
Teoria seturilor
Potrivit lui Bruno Bento, un expert in natura timpului, exista atat de multe lucruri in realitate pe care majoritatea oamenilor le asociaza cu science fiction sau chiar cu fantezia. Dar asta doar pentru ca teoriile conventionale nu pot explica totul. Iar piatra de poticnire pentru fizica moderna este gravitatia cuantica. Una dintre cele doua teorii extrem de eficiente despre Univers, fizica cuantica, a reusit sa descrie cu succes cele trei forte fundamentale ale naturii (interactiunile slabe si puternice si electromagnetismul).
Dar gravitatia nu poate fi descrisa din pozitia sa. Acest lucru a fost realizat de teoria generala a relativitatii in modul cel mai complet si mai puternic. Cu toate acestea, ea nu ofera raspunsuri la intrebarile legate de ceea ce se afla la inceputul Big Bang-ului, in acea singularitate, in centrul gaurii negre. In aceste puncte spatio-temporale, legile fizicii se prabusesc, deoarece la aceste scari mici, gravitatia este mai puternica decat oriunde altundeva.
Pentru a intelege aceste singularitati, fizicienii au nevoie de o teorie cuantica a gravitatiei care sa descrie aceasta gravitatie puternica la nivel microscopic. Atat gravitatia cuantica cu bucle, cat si teoria corzilor incearca sa faca acest lucru. Dar Bento a ales teoria seturilor cauzale.
Atomul spatiu-timp
In viziunea traditionala, spatiul si timpul sunt infinite. Ca o tesatura neteda, ele stau la baza intregii realitati. In aceasta stare de lucruri, doua puncte sau doua evenimente pot fi sau se pot produce cat mai aproape unul de celalalt, atat in spatiu, cat si in timp.
Teoria seturilor cauzale limiteaza strict aceasta proximitate la dimensiunea unui atom, deoarece rupe spatiul-timp in fragmente discrete (atomi).
Este ca o imagine de pe un ecran care este alcatuita din pixeli. Nu poti apropia doua imagini mai mult de un pixel. Lui Bruno Bento i-a placut aceasta teorie pentru ca redefineste chiar conceptul de spatiu-timp, fiind o noua abordare a gravitatiei cuantice, pretinzand astfel ca este fundamentala. In plus, in centrul teoriei se afla timpul si semnificatia sa fizica. Ce este trecutul si viitorul la nivel fizic.
Plecand de la premisa ca timpul este ceva fizic, atunci nu se deruleaza la nesfarsit ca o iluzie sau ca ceva ce se petrece in creierul nostru si face parte din perceptia noastra. Setul cauzal din teoria seturilor va deveni din ce in ce mai mare, crescand cu cate un atom pe rand.
Cu aceasta abordare, problema singularitatii Big Bang-ului dispare. Pur si simplu nu exista aici: materia nu poate fi comprimata pana la un punct infinitezimal, ci doar pana la dimensiunea unui atom de spatiu-timp.
Care este inceputul
Colegul lui Bento, Stav Zalel, a decis sa ruleze momentul initial al existentei universului prin aceasta teorie pentru a vedea daca exista un inceput in abordarea setului cauzal. In general, dinamica setului cauzal si formularea initiala sugereaza ca setul cauzal dezvolta universul din nimic.
Astfel, se pare ca universul a existat inainte de Big Bang. Și nu este un inceput, ci doar un eveniment particular in evolutia setului cauzal. Iar adevaratul inceput este altceva.
In acest stadiu de dezvoltare, nu este inca clar daca aceasta abordare poate duce la o teorie fizica complet functionala, capabila sa descrie evolutia initiala a universului inainte de Big Bang. Bento considera ca o astfel de structura este acum posibila la nivel matematic. Acum mai este mult de lucru pentru a interpreta abordarea cauzal-multiplicitate si pentru a o conceptualiza intr-un sens mai larg, fizic.
