Oare piatra misterioasă a venit cu adevărat din spațiu?

Omenirea a fost întotdeauna fascinată de originea vieții pe Pământ și de formarea sistemului nostru solar. Însă o descoperire recentă pune sub semnul întrebării teoriile acceptate până acum. Este vorba despre o mică piatră care conține elemente chimice neobișnuite, ce nu se găsesc în nicio altă parte a sistemului solar. Această piatră misterioasă conține ingrediente ce par a veni din afara galaxiei noastre, punând astfel sub semnul întrebării modul în care s-a format sistemul solar și cum a apărut viața pe Terra.

Descoperirea piatrei izolate, cu o compoziție atât de neobișnuită, ar putea indica faptul că materia din care s-au format planetele noastre are o origine extraterestră. Dacă ipoteza se confirmă, vom fi nevoiți să rescriem manualele de istorie cosmică și să reconsiderăm teoriile acceptate până acum despre formarea sistemului solar și apariția vieții.

Piatra misterioasă este doar un indiciu, dar un indiciu extrem de important, că poate exista o poveste alternativă, necunoscută încă, despre originile noastre cosmice.

În 1996, Dr. Ali Barakat a explorat Marea Nisipului, un vast deșert de 6.500 km2 plin de dune de nisip, în care se găsește în cantități uriașe sticlă galbenă, numită adesea sticlă de deșert libian sau tektită. 

Această regiune a atras de mult timp atenția cercetătorilor din întreaga lume, deoarece sticla este foarte asemănătoare, din punct de vedere al proprietăților, cu trinita, sticla formată în timpul primei explozii nucleare reușite în cadrul Operațiunii Trinity, în 1945, în deșertul New Mexico.

Tektita era foarte apreciată de egiptenii antici, după cum reiese din bijuteriile din acea epocă care împodobeau mumiile faraonilor, inclusiv Tutankhamon.

În timpul cercetărilor sale, Barkat a colectat mai multe mostre de pietre aparent nesemnificative intercalate cu sticlă galbenă, numite hypatia – acestea au fost numite după Hypatia, o celebră femeie astronom și matematician care a trăit în Alexandria în secolele IV-V d.Hr.

În urma studiului ulterior al acestor pietre, în 2013, oamenii de știință au stabilit că ele sunt de origine extraterestră. Iar în 2015, a urmat o declarație potrivit căreia hypatia nu ar fi putut ajunge pe Pământ în urma căderii unui meteorit sau a unei comete. Dar ceea ce i-a făcut pe oamenii de știință să stea cu adevărat pe gânduri a fost faptul că pietrele sunt aproape în întregime carbon și conțin foarte puțin siliciu, în timp ce în orice meteorit studiat compoziția este diametral opusă.

Hypatia conține, de asemenea, un raport neobișnuit de izotopi ai azotului, ceea ce din nou îi face pe cercetători să creadă că aceste roci s-au format înainte de a ajunge la noi pe Pământ. Potrivit cercetătorului principal Ian Kreimers, hypatia poate fi comparată cu aluatul unei plăcinte cu fructe insuficient coapte. 

Cireșele și nucile din ea reprezintă boabele minerale care se găsesc încorporate în piatră, iar făina care acoperă crăpăturile prăjiturii prăbușite este a doua substanță găsită în hypatia care se găsește pe Pământ. 

Această comparație cu testul devine și mai evidentă atunci când aflăm că pietrele conțin o componentă extrem de rară – aluminiu pur, care nu apare deloc în natură și care este considerat, în general, un element foarte rar în sistemul solar. 

Și încă o descoperire uimitoare, pe care oamenii de știință au făcut-o – hypatia conține un aliaj de fosfor și nichel care nu conține fier.  Oamenii de știință nu au mai văzut niciodată un astfel de compus. Și, după cum a spus Kreimers: “Ceea ce este și mai surprinzător este că hypatia conține un procent ridicat de compuși neobișnuiți de carbon numiți hidrocarburi poliaromatice, o componentă majoră a prafului interstelar care precede sistemul nostru solar.

Acest praf interstelar se găsește, de asemenea, în comete și asteroizi care au fost reci pentru o perioadă lungă de timp.” El consideră că descoperirile ne spun că procesul de formare a planetelor este foarte diferit de înțelegerea noastră actuală și că stelele precum Soarele nostru s-ar putea să nu se fi format ca urmare a încălzirii masei lor și că știm foarte puțin despre cum a apărut sistemul nostru. 

De asemenea, cercetătorul a observat că Hypatia s-a format într-un mediu rece, care posibil să fi avut o temperatură egală cu cea a azotului lichid, dincolo de centura de asteroizi situată între Jupiter și Marte – de acolo vin la noi majoritatea meteoriților. 

Cât despre comete, acestea vin la noi din centura Kuiper, situată dincolo de orbita lui Neptun, care se află la o distanță de 40 UA de Soare. (UA este o unitate astronomică, egală cu distanța medie de la suprafața Pământului până la Soare.). Ei bine, unele comete zboară la noi din norul Oort, situat și mai departe de noi.

În general, se pare că știm foarte puține lucruri despre compoziția corpurilor cerești cosmice. Și avem imediat o întrebare: “De unde provine hypatia?” Dacă această rocă a fost formată de o explozie egală cu puterea unei bombe atomice, unde se află atunci craterul lăsat de această explozie? Se pare că craterul rezultat în urma unei explozii atât de puternice este pur și simplu uriaș și poate fi văzut clar doar din spațiu. 

În 2007, oamenii de știință egipteni au analizat datele sateliților pe orbită și au descoperit ceea ce ei cred că este un crater cu diametrul de 30 km care ar putea explica originea sticlei galbene din deșert și Hypatia. A fost numit Kebira. Din păcate, acesta este situat într-un loc foarte îndepărtat, așa că nu a fost încă bine studiat.

Vă mulțumim că ați citit! Dacă acest articol vi se pare util și interesant, vă rugăm să îl distribuiți pe rețelele de socializare pentru a fi citit și de alții. În acest fel ne ajutați și ne motivați să scriem mai multe articole interesante.