Ultima actualizare: 2 august 2024
Cand colonistii europeni au ajuns pentru prima data in Noua Zeelanda, aceasta era locuita de poporul maori, un neam de razboinici curajosi si foarte indemanatici.
Maori erau renumiti pentru forta, agilitatea si priceperea lor in lupta. Ei aveau o disciplina de fier si erau gata oricand sa isi apere pamanturile ancestrale de orice navalitor.
Astazi, cultura maori este celebra in intreaga lume. Dansul haka, cu miscari amenintatoare si strigate ritmate, este emblematic pentru spiritul aprig al acestui popor. Desi acum pasnici, maori isi pastreaza mandria si traditiile stramosesti. Ele definesc in continuare identitatea lor unica.
Maori aveau (si urmasii lor poarta adesea) tatuaje faciale distincte, care le definesc identitatea. Semanau cu spartanii antici, doar ca traiau in cealalta parte a lumii. Astfel, erau inaccesibili europenilor care doreau sa-i transforme in sclavi.
Desigur, daca ar fi vrut cu adevarat, europenii ar fi putut trimite o armata puternica in Noua Zeelanda. Dar distanta era prea mare. Din Marea Britanie pana in Noua Zeelanda sunt aproximativ 20.000 de kilometri in linie dreapta, iar luand in calcul ruta de navigatie, chiar mai mult.
Pe harta, cele doua tari se afla exact pe parti opuse ale globului. Este imposibil sa le cuprinzi pe amandoua intr-o singura fotografie, atat de mare este distanta dintre ele. Astfel, colonizarea Noii Zeelande de catre puterile europene a fost mult ingreunata de amplasarea sa geografica.
Era costisitor sa tragi o intreaga armata atat de departe. Prin urmare, britanicii au facut-o mai usor.
Maori nu erau un singur popor, ci mai multe triburi disparate care, din cand in cand, se luptau intre ele. Ei bine, aceasta este, de fapt, o situatie tipica pentru comunitatile tribale. Feude de sange, acapararea de teritorii si sclavi, uzurparea puterii si asa mai departe.
Maori erau anterior inarmati cu bate si sulite, ceea ce nu permitea niciunui trib sa aiba un avantaj total.
Și atunci britanicii au venit cu o schema „geniala”. Au inceput sa vanda arme de foc maorilor. Dar de multe ori nu vindeau nici macar pentru unele bunuri (cum ar fi porcii), ci pentru…
…capetele maoritilor insisi….
Ei bine, asta este, daca vrei sa obtii o arma, adu capul dusmanului tau si vei obtine ceea ce ai vrut.
A aparut chiar si termenul ” mokomokai „. Este vorba de un cap maori cu tatuaje caracteristice, pe care maorii insisi il schimbau pentru arme de la britanici.
Acum imaginati-va ce a inceput acolo (pe insule). Sa spunem ca un trib a acceptat oferta britanica si a achizitionat o pereche de arme. Acest lucru le-a permis sa atace cu usurinta un trib vecin, sa se razbune pentru nemultumirile din trecut si chiar sa obtina mai multe capete noi care puteau fi schimbate pentru arme noi.
Pe de alta parte, tribul care a fost atacat cu o arma miraculoasa fara precedent nu va sta cu mainile in san? Va merge si el la britanici si isi va schimba „trofeele” pe arme de foc.
Și in cele din urma s-a dovedit ca maori au inceput sa se inarmeze complet. Și sa foloseasca imediat aceasta noua arma.
Acea perioada a fost numita ” razboinici cu muscheta „. Pe parcursul a 40 de ani, au avut loc peste 3000 (!!!!) de campanii militare. Maori s-au autodistrus – aproximativ 20% din populatie (20 de mii din 100 de mii) au murit in aceste incaierari.
Britanicii nu aveau nevoie sa cheltuiasca prea mult pentru asta. Era suficient sa trimita periodic nave pline de arme si cartuse in Noua Zeelanda.
In cele din urma, au capturat insulele cand maoritii au fost atat de slabiti incat nu au mai putut rezista britanicilor. Apropo, acest lucru s-a intamplat nu cu mult timp in urma. Razboinicii cu muscheta a avut loc la inceputul secolului al XIX-lea.
Sunt de acord, in ciuda cinismului si a inumanitatii, este o schema stralucita. Orice razboi necesita arme si soldati. Este costisitor sa intretii soldati si, la urma urmei, acestia sunt oamenii nostri…
Prin urmare, in zona de lupta sunt trimise doar arme, in timp ce soldatii se afla la sol. Mai mult, li se pune o conditie simpla:
Arme in schimbul unor succese militare (capete inamice). Exista succese militare – exista multe arme. Daca nu exista succese, nu vom da arme.
Ca urmare, arma trage, britanicii nu mor. Și de ce ar trebui sa moara daca arma isi face treaba si sunt mai putini maori in fiecare zi? Dupa cum se spune, daca nu poti vedea diferenta, de ce sa platesti mai mult. Cam asa si cu Ucraina!
Citeste si asta…
