Ultima actualizare: 2 august 2024
Cand stelele masive raman fara combustibil, ele explodeaza sub forma de supernove si apoi se prabusesc intr-o stea neutronica – mica, dar masiva.
„Aceste stele moarte sunt aproape in intregime facute din neutroni si sunt incredibil de dense: o lingurita din materialul lor are o masa de peste cinci miliarde de tone”, a explicat unul dintre co-autorii noului studiu, Emma de Oña Wilhelmi. un om de stiinta de la Observatorul HESS.
Densitatea extraordinara a stelelor neutronice
O comparatie care se face adesea este ca un „cub de zahar” de materie stele neutronice de pe Pamant ar cantari la fel de mult ca un munte.
Deoarece aceste obiecte cosmice sunt formate din stele, exista destul de multe in Univers, dar sunt atat de mici (toate au mai putin de 30 de kilometri in diametru) si slabe incat instrumentele moderne nu le pot vedea. Cu exceptia unor cazuri. Majoritatea stelelor neutronice pe care le putem observa sunt pulsari.
Magnetosfera puternica – cauza eruptiei radiatiilor de la pulsari
Pulsarii, precum „farurile cosmice”, „iradiaza” sistemul nostru cu o frecventa constanta. Astronomii cauta aceste obiecte folosind aceste explozii de radiatii. Oamenii de stiinta cred ca cauza eruptiilor este magnetosfera puternica din jurul pulsarilor. Accelereaza electronii si ii arunca in fluxuri de la polii obiectului. Și din moment ce steaua se roteste, aceste fluxuri, ca lumina unui far, matura Pamantul cu periodicitate constanta – iar radioastronomii le vad.
Cel mai stralucitor pulsar din gama radio este un obiect din constelatia Velae. Este, de asemenea, cea mai stralucitoare sursa permanenta de raze gamma cosmice cu energie masurata in gigaelectronvolti (GeV). Face aproximativ 11 rotatii intr-o secunda. Dar nu exista nicio radiatie cu energie peste cativa gigaelectronvolti de la acest pulsar; se termina brusc. Probabil pentru ca electronii ajung la limita magnetosferei pulsarului si zboara dincolo de ea.
Iata o posibila rescriere a textului pentru a imbunatati fluenta, lizibilitatea si coerenta:
Datele observationale colectate de Observatorul HESS au relevat fotoni cu o energie uluitoare, de cateva zeci de teraelectronvolti. Conform autorilor studiului, aceasta este de aproximativ 200 de ori mai mare decat cea mai puternica radiatie emisa vreodata de acest obiect cosmic.
Mai mult, se pare ca aceasta radiatie urmeaza acelasi tipar periodic ca si „radiofarul” pulsarului, la intervale de gigaelectronvolti. Conform calculelor, pentru a genera o energie atat de mare, electronii ar trebui sa zboare mult dincolo de magnetosfera pulsarului. Atunci cum de radiatia pastreaza aceeasi periodicitate?
„Rezultatele obtinute contrazic teoriile actuale despre pulsari. Va trebui sa ne reconsideram ipotezele legate de functionarea acestor acceleratoare naturale de particule. Se credea ca electronii sunt accelerati de-a lungul liniilor campului magnetic sau la limita magnetosferei, insa aceasta explicatie nu concorda cu noile date”, a declarat Arache Djannati-Atai, conducatorul studiului si cercetator la Laboratorul de Astroparticule si Cosmologie din Franta.
Djannati-Atai si echipa sa au emis ipoteza ca electronii ar putea fi accelerati prin reconectarea liniilor magnetice, pastrand astfel periodicitatea. Totusi, nici acest scenariu nu explica amploarea uriasa a radiatiei detectate.
In concluzie, acest pulsar din constelatia Velas stabileste un nou record. Este posibil ca in curand sa fie depasit, avand in vedere eficienta dovedita a metodei de detectare a unor radiatii atat de energetice. Acum, astronomii isi vor indrepta telescoapele gamma si catre alti pulsari pentru a descoperi noi mistere ale spatiului cosmic.
Rezultatele lucrarii au fost publicate in revista Nature Astronomy.
