Ultima actualizare: 2 august 2024
In urma cu aproape 66 de milioane de ani, Pamantul a suferit o catastrofa climatica care a dus la disparitia dinozaurilor non-aviari, precum si a multor reptile marine si zburatoare. Se estimeaza ca 47% dintre genuri si pana la 75% dintre speciile de animale s-au stins pe planeta. Acest eveniment a intrat in istorie sub numele de extinctia Cretacic-Paleogen sau „ultima extinctie in masa”.
Perioada de schimbari globale care au incheiat era mezozoica si au marcat inceputul erei cenozoice a coincis cu doua evenimente catastrofale, fiecare avand potentialul de a provoca un scenariu apocaliptic si moartea in masa a animalelor.
Primul eveniment a fost prabusirea unui asteroid cu un diametru de 10-15 km (multi oameni de stiinta considera asteroidul principala cauza a extinctiei Cretacic-Paleogene). Conform cercetatorilor, acesta a creat uriasul crater Chicxulub din Peninsula Yucatan. Explozia asteroidului este estimata la o putere de 100 de milioane de megatone.
Impactul a generat un val de soc, urmat de cutremure puternice, incendii si tsunami. De asemenea, o cantitate mare de sulf, carbon si funingine a fost eliberata in atmosfera. Toate acestea au blocat lumina soarelui, racind planeta – a inceput o „iarna a asteroidului” indelungata. Din cauza lipsei de lumina, plantele au pierit primele, urmate de animalele care se hraneau cu ele, moartea raspandindu-se de-a lungul lanturilor trofice.
Cel de-al doilea eveniment a fost reprezentat de numeroase eruptii vulcanice care au inceput in apropierea limitei Cretacic-Paleogen si au continuat periodic timp de cateva milioane de ani, chiar si dupa impactul asteroidului.
Datorita emisiilor constante de gaze vulcanice, probabil au avut loc schimbari climatice care fie au cauzat direct disparitia speciilor, fie au contribuit indirect la aceasta. Lava revarsata in timpul eruptiilor a format Capcanele Deccan pe teritoriul Indiei moderne – formatiuni magmatice care acopera 500.000 km2 si sunt alcatuite din bazalt cu o grosime de peste 2 km.
Factorii care au cauzat extinctia in masa
Oamenii de stiinta nu stiu exact care factor (asteroid sau vulcanic) ar fi putut declansa cea mai recenta extinctie in masa. Unii cercetatori cred ca eruptiile au fost suficiente pentru a provoca moartea multor specii, iar asteroidul doar a „finalizat” un ecosistem deja pe moarte.
Altii admit ca rolul eruptiilor vulcanice in extinctie nu este atat de evident – dimpotriva, acestea au adus unele beneficii. In adancurile vulcanilor, dioxidul de carbon s-a degajat timp indelungat, provocand un efect de sera (incalzire globala) ce a durat 300.000 de ani inaintea impactului. Acest lucru a contribuit la „atenuarea” socului climatic rezultat din coliziunea cu asteroidul.
Studiul eruptiilor vulcanice Deccan
Pentru a determina dinamica activitatii vulcanice la limita Cretacic-Paleogen si pentru a clarifica rolul eruptiilor Deccan in ultima extinctie in masa, o echipa internationala de geochimisti condusa de Sarah Callegaro de la Universitatea din Oslo a calatorit in India. Oamenii de stiinta au fost interesati de formatiunea Western Ghats, marginea deplasata a Podisului Deccan unde se gasesc capcanele vulcanice.
Cercetatorii au studiat mostre de lava din formatiunile Deccan, datand atat de dinaintea impactului asteroidului (limita Cretacic-Paleogen inferioara), cat si de dupa acesta (limita superioara). In probe, ei au gasit urme de emisii puternice, dar de scurta durata – produsi de eruptie precum fluorul si sulful vulcanic.
Apoi, oamenii de stiinta au masurat concentratiile de fluor si sulf in 21, respectiv 15 esantioane. Au descoperit ca nivelurile acestor elemente au variat semnificativ. De exemplu, continutul maxim de fluor in materialele de la limita inferioara Cretacic-Paleogen a oscilat intre 400 si 3000 ppm, iar dupa impactul asteroidului – intre 40 si 250 ppm.
„Emisiile de fluor care au avut loc inainte si dupa limita Cretacic-Paleogen ar putea provoca cu siguranta daune locale mediului, insa acest compus poate fi spalat rapid de ploaie din materialul vulcanic”, a explicat Sarah Callegaro.
In ceea ce priveste sulful, cea mai mare concentratie a acestuia – pana la 1800 de parti per milion – a fost continuta in probe care erau cu 100 de mii de ani mai vechi decat limita Cretacic-Paleogen (inainte de impactul cu asteroidul). In probele dintr-o perioada ulterioara (dupa impactul asteroidului), concentratia de sulf a fost mult mai mica – pana la 750 parti per milion. Acest lucru indica faptul ca inainte de evenimentul de impact, eruptiile vulcanice au avut loc mai frecvent si au fost mai puternice decat dupa.
„Cand exista un volum mare de dioxid de sulf in atmosfera, ceea ce s-a intamplat pe Pamant chiar inainte de a lovi asteroidul, incep sa se formeze aerosoli de sulfat care pot reflecta radiatia solara. Din aceasta cauza, are loc o racire pe termen scurt, care poate dura cativa ani. Cu alte cuvinte, eliberarea de sulf ar putea duce la o iarna vulcanica pe termen scurt”, a explicat Callegaro.
Impactul emisiilor de fluor si sulf
Dupa ce au reunit toate datele obtinute, autorii lucrarii au concluzionat ca emisiile repetate si puternice de sulf ar fi putut provoca o serie intreaga de ierni vulcanice de scurta durata pe intreaga planeta cu 300-400 de mii de ani inainte de caderea asteroidului (intensitatea de racirea a variat in diferite parti). Aceste ierni, desi mai slabe decat „iarna cu asteroizi”, au avut totusi un impact negativ asupra ecosistemului Pamantului. Era putin probabil sa provoace extinctia in masa.
Rezultatele muncii oamenilor de stiinta au fost publicate in revista Science Advances.
Citeste si asta…
- S-a descoperit când au apărut pentru prima dată dinozaurii în Emisfera Nordică
Dinozaurii au apărut în emisfera nordică cu 230 milioane de ani în urmă, arată o descoperire recentă din Wyoming care schimbă teoriile existente despre evoluția acestor reptile antice. - Mușcături și joacă de-a prinselea: cercetătorii au observat pentru prima dată ritualul de împerechere al rechinilor balenăComportamentul de împerechere al rechinilor balenă a fost documentat pentru prima dată de cercetători în două locații distincte, oferind informații vitale pentru conservarea acestei specii pe cale de dispariție.
- Un punct slab în câmpul magnetic terestru: Anomalia Sud-Atlantică îngrijorează oamenii de științăAnomalia Sud-Atlantică, o zonă unde câmpul magnetic al Pământului este semnificativ slăbit, se extinde și se modifică, punând în pericol funcționarea sateliților și a tehnologiilor spațiale.
- În ochii șoarecilor a fost descoperit mecanismul de sortare a amintirilor în timpul somnuluiCercetătorii de la Universitatea Cornell au descoperit că dimensiunea pupilei la șoareci reflectă modul în care creierul sortează amintirile în timpul somnului, oferind noi perspective asupra funcționării memoriei.
- Cititul cărților în locul vizionării TV reduce riscul demențeiUn nou studiu arată că înlocuirea timpului petrecut în fața televizorului cu cititul poate reduce semnificativ riscul de demență la vârstnici.
Va multumim ca ati citit! Daca acest articol vi se pare util si interesant, va rugam sa il distribuiti pe retelele de socializare pentru a fi citit si de altii. In acest fel ne ajutati si ne motivati sa scriem mai multe articole interesante.
