Ultima actualizare: 2 august 2024
Consumul de apa in timpul mesei a fost incurajat istoric pentru a ajuta la senzatia de satietate. Cu toate acestea, un nou studiu sugereaza ca acest comportament ar putea contribui la un control inhibatoriu mai slab si la consumul excesiv de alimente.
Consumul unei bauturi in timpul mesei tinde sa fie o obisnuinta in cultura noastra. De asemenea, a fost asociat cu o digestie mai buna, promovarea senzatiei de satietate si luarea unei pauze deliberate intre inghitituri, ceea ce poate duce la gestionarea adecvata a portiilor.
Un nou studiu publicat in numarul din martie 2024 al revistei Appetite sugereaza ca consumul unei bauturi in timpul mesei ar putea semnala modele neregulate de alimentatie care pot duce la mancatul in exces.
Cercetatorii de la Universitatea de Stat din Pennsylvania au examinat aceste comportamente in timp real pentru a intelege efectele lor asupra comportamentului de supraalimentare si asupra dezvoltarii potentiale a obezitatii.
Metodologia studiului si constatarile cheie
Pentru a investiga aceste actiuni, 42 de participanti au fost invitati intr-un laborator pentru a consuma portii de dimensiuni variabile de macaroane cu branza in patru zile diferite.
- Putin peste jumatate dintre participanti aveau o greutate normala, aproximativ 30% erau supraponderali, iar restul de 50% puteau fi clasificati ca obezi.
- Cantitatea de paste servita a fost ajustata de fiecare data cu 100 de grame, incepand de la 400 de grame si ajungand la 700 de grame.
- In plus, fiecare masa a fost insotita de 700 de grame de apa, adica aproximativ 24 de uncii.
Metodologia cercetatorilor a fost sa inregistreze si sa analizeze comportamentul alimentar al participantilor, inclusiv timpul dintre imbucaturi, dimensiunea imbucaturii, incetarea mancatului si actiunile de sorbit.
Inainte de exercitiul de mancat, participantilor li s-a evaluat si controlul reglarii alimentatiei printr-o sarcina de reactie la semnalul de oprire. In esenta, li s-au prezentat farfurii cu alimente apetisante pentru a determina daca le inhiba sa ia o anumita actiune. Acest lucru le-a permis cercetatorilor sa evalueze comportamentele obisnuite ale indivizilor atunci cand consuma alimente.
Indiferent de scorul la testul de reactie in timp, participantii au mancat in general mai mult atunci cand au primit portii mai mari de alimente (asa ca nu te simti rau daca faci acelasi lucru, se pare ca este in natura umana)!
In plus, dimensiunea imbucaturii si viteza de mancat nu au parut sa influenteze cantitatea de mancare pe care oamenii au consumat-o. Cu toate acestea, luarea frecventa a inghititurilor de apa o faceau. Persoanele care au avut rezultate slabe la testul de reactie la alimente pareau sa consume mai multa apa decat cele care au avut rezultate mai bune.
Explicatii posibile si implicatii
Echipa de cercetare speculeaza: „Este posibil ca persoanele cu un control inhibitoriu mai slab sa se angajeze intr-un comportament de comutare mai mare pentru a maximiza recompensa amanand declinul hedonic in timpul consumului”. Cu alte cuvinte, acel „comportament de comutare” intre imbucaturi si inghitituri ar putea servi drept o modalitate in care mancatorii mai mari cauta sa prelungeasca placerea mesei, prelungind masa cat mai mult posibil.
Studii ulterioare ale acestei legaturi ar putea concluziona ca terapia comportamentala cognitiva ar putea ajuta la reglarea alimentatiei, adaugand potential un alt strat managementului greutatii si alimentatiei sanatoase. Gestionarea comportamentului de comutare ar putea oferi o solutie pentru persoanele predispuse la supraalimentare.
Concluzie
Acest studiu interesant arata ca, desi consumul unei bauturi cu masa poate ajuta la senzatia de satietate, el poate semnala si un control inhiboriu slab care duce la consumul excesiv. Prin urmare, este important sa fii constient de obiceiurile tale alimentare si sa iei masuri pentru a le gestiona in mod activ daca este necesar.
Terapia comportamentala cognitiva sau simpla monitorizare a „comportamentului de comutare” intre mancare si baut ar putea fi pasi utili. In cele din urma, dezvoltarea unor obiceiuri alimentare sanatoase este cea mai buna modalitate de a preveni supraalimentarea si de a mentine o greutate optima.
