Ultima actualizare: 2 august 2024
Copiii fac ceea ce vad, iar daca parintii ii iubesc si ii sprijina in copilarie, acest lucru are in mod inevitabil un impact asupra modului in care se raporteaza la ceilalti.
Cercetatorii de la Universitatea din Cambridge a decis sa analizeze modul in care aceste caracteristici interactioneaza in timpul copilariei si adolescentei si a ajuns la concluzia ca o legatura afectuoasa intre parinti si copii in primele etape ale vietii creste semnificativ tendinta copilului de a fi „prosocial” si de a actiona cu bunatate si empatie fata de ceilalti.
Studiul a analizat date de la peste 10.000 de persoane nascute intre 2000 si 2002 in Marea Britanie pentru a intelege interactiunea pe termen lung dintre relatiile timpurii cu parintii nostri, prosocialitatea si sanatatea mintala.
Acei copii care au avut o legatura mai stransa cu parintii lor la varsta de trei ani au avut tendinta de a manifesta mai multe comportamente dezirabile din punct de vedere social, cum ar fi bunatatea, empatia si generozitatea, in adolescenta.
Atasamentul la varsta de trei ani este legat de o mai buna sanatate mintala si sociabilitate.
Cercetatorii au descoperit ca persoanele care au experimentat relatii calde si iubitoare cu parintii lor la varsta de trei ani nu numai ca au avut tendinta de a avea mai putine probleme de sanatate mintala in timpul copilariei timpurii si al adolescentei, dar au prezentat si tendinte „prosociale” mai mari.
Aceasta se refera la comportamente dezirabile din punct de vedere social menite sa aduca beneficii celorlalti, cum ar fi bunatatea, empatia, serviabilitatea, generozitatea si voluntariatul.
„Prosocialitatea variaza din ce in ce mai mult si pentru perioade mai lungi de timp, in functie de mediul in care traim. O influenta majora pare sa fie relatia noastra timpurie cu parintii.
In copilarie, internalizam acele aspecte ale relatiilor cu parintii nostri care sunt caracterizate de emotie, grija si caldura. Acest lucru ne afecteaza dispozitia viitoare de a fi amabili si de a-i ajuta pe ceilalti”, spune Ioannis Katsantonis, autorul principal si cercetator doctorand specializat in psihologie si educatie.
In a constatat ca, in medie, pentru fiecare unitate standard peste nivelurile „normale” de apropiere a unui copil fata de parintii sai la varsta de trei ani, prosocialitatea lor a crescut cu 0,24 de unitate standard in adolescenta.
In schimb, in cazul in care relatiile timpurii cu parintii au fost tensionate emotional sau abuzive, copiii aveau mai putine sanse sa dezvolte obiceiuri prosociale in timp.
Katsantonis a declarat ca rezultatele au subliniat importanta cultivarii unor relatii puternice intre parinti si copii la varste fragede, lucru care este deja considerat esential pentru a sprijini dezvoltarea sanatoasa a copiilor in alte domenii.
Fotografie de coperta | Imagine de senivpetro pe Freepik
