Ultima actualizare: 2 august 2024

Paralizia somnului face parte din grupul parasomniilor – tulburari de somn care pot include emotii, comportamente, miscari, vise si perceptia unei pseudo-realitati anormale. Ea apare din cauza unei intreruperi in schimbarea fazelor de somn: somnul cu unde lente si somnul REM. Nu este periculos pentru sanatatea fizica, dar poate fi daunator pentru psihic. In plus, aceasta afectiune poate fi un semn al unei boli grave.

Ce este paralizia somnului in termeni simpli? Este o afectiune care apare in timpul somnului sau in timpul tranzitiei de la starea de veghe la cea de somn. Poate dura de la cateva secunde la cateva minute. Ca urmare a sensului distorsionat al timpului in vise, fenomenul poate parea ca se desfasoara pe parcursul mai multor ore. In realitate, insa, numaratoarea se face in secunde sau minute.

Toate persoanele care au experimentat paralizia in somn au descris aproximativ aceleasi simptome:

erau constienti, dar incapabili sa se miste, sa tipe sau sa vorbeasca;
au simtit prezenta unei persoane sau a unei alte fiinte ostile;
s-a simtit foarte inspaimantat, panicat;
Parea ca cineva ii sugruma sau ii statea pe piept.

Potrivit unor cercetari recente, paralizia somnului este cea mai frecventa la persoanele cu narcolepsie. Acestea sunt necontrolabile pe termen scurt, adormind. Aproximativ jumatate dintre acesti pacienti experimenteaza acest fenomen in mod regulat. Este ceva mai putin frecvent (aproximativ 30% din cazuri) la persoanele cu tulburari de panica.

Intervalul de varsta este foarte interesant. Paralizia somnului este apanajul tinerilor. Primele cazuri de paralizie in somn sunt raportate in jurul varstei de 12 ani. Dupa varsta de 30 de ani, incidenta scade dramatic.

Mituri

In trecut, paralizia somnului era asociata cu atacurile fortelor malefice. Se credea ca demonii sau vrajitoarele voiau sa traga o persoana departe de ea in acel moment! Unele religii explica fenomenul de paralizie ca pe o modalitate de a evada din propriul corp. Pentru a atinge aceasta stare se foloseau decoctii de plante cu efecte psihotrope. Halucinatiile rezultate erau interpretate ca fiind abilitati supranaturale.

Aceasta inselaciune a creierului a intrat cu densitate in legendele diferitelor popoare. In Mexic se credea ca in acest moment o persoana era calarita de un mort care vrea sa-si foloseasca trupul si spiritul pentru a calatori din lumea de dincolo in lumea oamenilor reali.

In folclorul italian, exista un demon numit Pantafrica, o femeie imbracata in alb care vine noaptea pentru a sugruma oameni nevinovati. In Japonia, aceasta afectiune se numeste „kanashibari” – „obsesie”.

Paralizia somnului: 8 cauze, simptome si tratament

Intr-adevar, multi pacienti, in relatarile lor despre paralizia in somn, descriu diferite persoane care vin la ei. Din fericire, odata cu dezvoltarea stiintei, a fost posibil sa se gaseasca o explicatie pentru acest fenomen. Nu a fost descoperit niciun demon.

Ce este paralizia in somn

Ati visat vreodata ca stati intins nemiscat si ca in jurul vostru se intampla lucruri infricosatoare? Potrivit cercetarilor, aproximativ 8% din populatia lumii a trait o astfel de grozavie!

Cauza declansarii paraliziei in somn este. patologia modificarii fazei de somn. Se disting doua faze ale somnului. Acestea sunt faza de somn cu unde lente (NREM) si faza de somn cu miscari oculare rapide (REM). Acestea se inlocuiesc succesiv una pe cealalta. In timpul noptii exista 4 sau 5 cicluri de alternanta a fazelor.

Durata fiecarui ciclu este de aproximativ o ora si jumatate. Fiecare ciclu este format din 4 faze de somn cu unde lente si o faza de somn REM. Cu cat este mai aproape de dimineata, cu atat somnul cu unde lente devine mai scurt si cu atat somnul REM devine mai lung. Acest lucru se datoreaza unei scaderi a sintezei de melatonina spre dimineata.

Schimbarea fazelor poate fi observata cu ochiul liber.

In faza 1 a somnului cu unde lente, o persoana „atipeste”. Ea este inca capabila sa gandeasca si sa analizeze ziua.
In faza a 2-a a somnului, constiinta este complet stinsa, dar activitatea analizatorului auditiv devine mai acuta. Sunetele puternice sau intruzive pot duce cu usurinta la trezire.
In faza 3 vine somnul profund. Stimulii externi usori si sunetele linistite nu pot trezi persoana.
Faza 4 este faza de somn cel mai profund. Este momentul in care se viseaza vise vii, care de obicei nu sunt retinute la trezire. Aceasta faza este cea mai dificil de trezit o persoana.

CITEȘTE ȘI

Cum sa iti pastrezi calmul atunci cand bebelusul plange?

Urmeaza apoi faza REM, in care se viseaza, de asemenea, vise vii. Spre deosebire de faza cu unde lente, aceste vise sunt rememorate la trezire.

In timpul tranzitiei de la somnul REM la somnul cu unde lente, muschii raman cat se poate de relaxati. Daca debutul trezirii are loc in acest moment, este posibil sa va simtiti ca si cum ati fi treaz, dar incapabil sa va miscati. Acest lucru se datoreaza faptului ca creierul este partial adormit si partial pregatit sa se trezeasca.

Constiinta se trezeste prima, dar corpul nu se trezeste la timp, ci ramane intr-o stare de relaxare. Muschii respiratori nu reactioneaza la „ordinele” mintii umane, ritmul respiratiei ramane uniform si neschimbat.

O incercare de a respira adanc sau de a tipa este sortita esecului. Se poate parea ca nu este suficient aer sau ca cineva se sufoca.

In acest moment apare paralizia somnului! Se poate intampla si situatia opusa – aceasta afectiune poate aparea atunci cand adormiti. Constiinta este inca treaza, dar corpul se afla deja intr-o stare de relaxare.

Incapacitatea de a respira adanc sau de a se misca este perceputa de creierul adormit ca o amenintare la adresa vietii. Exista o crestere dramatica a eliberarii neurotransmitatorilor. In principal catecolamine, care provoaca dezvoltarea sentimentelor de panica si anxietate.

Aparatul vestibular, care este responsabil de pozitia corpului in spatiu, se trezeste si el si incepe sa perceapa semnale din lumea exterioara. Dar, intrucat nu exista miscari reale ale corpului, apar false senzatii de zbor, cadere sau invartire.

In limbajul comun, acest fenomen este numit uneori „elicopter” – din cauza asemanarii senzatiei de rotire a corpului cu activitatea unei elice de elicopter. Daca in acest moment persoana a fost tulburata de ganduri neplacute (sau a avut un vis), aceste fenomene se „materializeaza” intr-o imagine amenintatoare.

Important: Paralizia in somn nu reprezinta nicio amenintare pentru organism!

Care sunt cauzele paraliziei in somn

Oamenii de stiinta identifica o serie de factori care pot provoca aceasta afectiune.

Tulburari de somn. Orice tulburare de somn poate provoca modificari patologice in schimbarea fazelor de somn. La risc sunt persoanele cu program de lucru in schimburi: zilnic, 2/2 si asa mai departe. Adesea, o astfel de afectiune poate aparea cu jetlag – o schimbare de fus orar in timpul unui zbor. Paralizia somnului poate forma un cerc vicios. Apare cu tulburari de somn, sperie foarte mult o persoana, ceea ce duce la o teama de a adormi. Apare insomnia, ceea ce agraveaza situatia.

Stresul si incarcatura psiho-emotionala patologica. Pentru a fi mai precis, nu este vorba de stres, ci de stres. Stresul este o reactie a organismului la limita capacitatilor sale. Stresul este o situatie patologica atunci cand organismul nu poate face fata influentelor externe. Influentele pot fi diverse: de la conflicte puternice si antrenamente excesive pana la reactii psihice sporite la ceea ce se intampla in jur. Toate aceste lucruri duc la o intrerupere a schimbarii ritmice a ciclurilor somn-veghe.
Medicamentele si influentele toxice. Diverse medicamente au capacitatea de a perturba somnul. De exemplu, antidepresivele si tranchilizantele. In plus, nicotina, alcoolul si drogurile au un impact negativ asupra functiei cerebrale.
Dezechilibre hormonale. Anumiti hormoni regleaza somnul. De exemplu, la femei, profunzimea si durata somnului variaza in functie de fazele ciclului menstrual. Acestea, la randul lor, sunt reglementate hormonal.
Predispozitie ereditara. Gena responsabila de aparitia paraliziilor de somn nu a fost inca gasita. Dar, din punct de vedere statistic, fenomenul este de cele mai multe ori un istoric familial.
Apneea de somn este incetarea respiratiei in timpul somnului. Ea poate aparea din cauze externe. De exemplu, daca epiglota este blocata in timpul sforaitului sau daca creste tesutul adenoid. Lipsa de oxigen duce la perturbarea functiei cerebrale si intrerupe ritmul fazelor de somn.
Narcolepsie – adormire necontrolata pe termen scurt. Pacientul poate adormi „din zbor” si apoi se trezeste rapid. Acest tip de somn nu are o ritmicitate pronuntata si nu este insotit de o oprire completa a constiintei.
Dormitul pe spate. In aceasta pozitie, pacientii au descris cel mai des tulburari. Cauza acestui fenomen nu este pe deplin inteleasa.

CITEȘTE ȘI

„Inima poate sa nu suporte”: o greseala la antrenament dupa 40 de ani care iti distruge sanatatea

Clasificare

Se disting doua tipuri principale de paralizie a somnului. Ele difera prin momentul aparitiei.

Hipnopompa. Apare in timpul perioadei de veghe, spre dimineata. Este rara.
Hipnagogic. Apare in timpul tranzitiei spre somn. Cel mai frecvent tip. Se poate manifesta prin tulburari vestibulare, o senzatie de zbor atunci cand se inchid ochii. Uneori exista teama de a cadea de la inaltime, de a se afla intr-un lift sau avion in miscare.

Acest din urma tip poate aparea uneori cu faze alternante de imobilitate. Fiecare faza dureaza cateva minute, de obicei nu mai mult de cinci. „Viziunile” pot fi diferite sau identice pentru fiecare faza. De exemplu, o figura infricosatoare poate parea ca se apropie. Și cu fiecare noua faza, aceasta devine din ce in ce mai aproape.

Din fericire, acest fenomen nu este daunator pentru sanatatea fizica, ceea ce nu este cazul psihicului. Temerile si vizualizarile pot fi atat de puternice incat, chiar si dupa trezire, vor fi resimtite ca un eveniment real.

Diagnostic

Nu exista o metoda unica de laborator sau o masina care sa ajute la stabilirea acestui diagnostic. Și nici nu exista un tratament specific. Fiecare caz de paralizie a somnului trebuie tratat separat.

Primul pas este sa vizitati un terapeut si un neurolog. Medicul va colecta o anamneza, va clarifica prezenta unor situatii traumatizante din punct de vedere psihologic. Asigurati-va ca ii spuneti medicului despre toate medicamentele pe care le-ati luat recent! Printre efectele secundare ale acestora se poate numara si tulburarea somnului.

Pot fi comandate teste pentru deficiente de micronutrienti, vitamine si hormoni. Anemia poate duce, de asemenea, la tulburari ale fazei de somn/veghe!

In unele cazuri, se poate prescrie polisomnografie. Acesta este un studiu cuprinzator care se efectueaza in timp ce dormiti. Monitorizarea cardiorespiratorie speciala va permite sa urmariti modificarile respiratiei si ale batailor inimii in timpul unui atac. Se va inregistra o crestere a ritmului cardiac, o respiratie crescuta.

In acest moment, puteti vedea cum arata paralizia in somn. Va exista o grimasa de teama pe fata pacientului, dar muschii corpului vor fi complet relaxati. Nu vor exista modificari semnificative pe electroencefalografie.

Polisomnografia este necesara atunci cand se suspecteaza epilepsie – pentru a distinge paralizia inofensiva a somnului de o criza periculoasa.

Uneori va fi necesar un test MSLT – testul de latenta multipla a somnului -. Aceasta este o metoda de evaluare a somnolentei in timpul zilei si este utilizata atunci cand se suspecteaza narcolepsie. Se efectueaza numai impreuna cu polisomnografia, care evalueaza calitatea somnului nocturn. Daca tulburarile de somn apar noaptea, somnolenta diurna va fi normala!

Testul se efectueaza dimineata, imediat dupa noaptea in care pacientul a facut polisomnografia. La doua ore dupa trezire, pacientul este plasat intr-o camera confortabila, usor intunecata. La fiecare 2 ore, persoana este rugata sa faca incercari de a adormi. Acestea nu trebuie sa fie fortate sau sa opuna rezistenta. Rezultatele sunt inregistrate cu ajutorul unor senzori speciali care se afla intotdeauna pe corpul si capul persoanei.

Se evalueaza timpul in care pacientul poate adormi. Norma este o cifra de 15 minute sau mai mult. Hipersomnia severa (somnolenta patologica) reprezinta capacitatea de a adormi in mai putin de 5 minute. In acest caz, faza de somn este brusc perturbata si creste riscul de paralizie a somnului.

In situatiile in care pacientul nu este capabil sa faca fata unui stres psiho-emotional crescut, poate fi necesara consilierea psihologica sau un psihiatru.

Tratament

Nu exista un tratament specific. Trebuie determinata cauza bolii pentru a selecta o terapie.

Normalizare model de somn si odihna. Asigurati-va ca incercati sa va culcati in jurul aceleiasi ore, de preferinta inainte de ora 23:00. In mod ideal, perioada de somn ar trebui sa fie intre miezul noptii si 5 dimineata. Din pacate, aceasta recomandare nu este aplicabila persoanelor cu program de lucru in schimburi.

Mersul pe jos in aer liber inainte de a merge la culcare (cel putin 20 de minute). Oxigenarea sangelui contribuie la o schimbare lina si armonioasa a fazelor de somn.
Evitati momentele care provoaca o activitate excesiva a sistemului nervos: ascultarea de muzica la volum ridicat, vizionarea de filme emotionante.
Lucrati cu un psiholog si efectuati un autotraining pentru dezvoltarea rezistentei la stres. Aplicarea metodelor de relaxare. Terapia cognitiv-comportamentala prezinta rezultate bune.
Tratamentul patologiei concomitente: boli cronice ale tractului respirator superior, sforait, anemie etc.
Cand parasomniile apar dimineata, este important sa va treziti conform ceasului desteptator la aceeasi ora.
Igiena somnului – alegerea corecta a saltelei, a pernei si a paturii. Camera nu trebuie sa fie infundata si calda.
Refuzul medicamentelor care stimuleaza psihicul.

CITEȘTE ȘI

Nutritie pentru creier: alimente esentiale pentru sanatatea mentala si emotionala

Prognoza

Paralizia in somn nu prezinta niciun pericol pentru sanatatea fizica. Dar pentru psihic poate avea consecinte nefavorabile. Intalnirea cu propriile temeri in vis poate provoca o recidiva a tulburarilor psihice existente. De exemplu, poate agrava tulburarea de anxietate sau poate creste numarul de atacuri de panica.

Cel mai bine este sa raportati episoadele frecvente de paralizie in somn medicului de familie. O singura aparitie nu are nicio semnificatie diagnostica. Cu toate acestea, o crestere brusca a frecventei crizelor poate fi unul dintre simptomele unei boli: depresie, narcolepsie, apnee nocturna, hipertensiune arteriala, epilepsie, migrena.

Intrebari populare

La ce medic ar trebui sa merg daca sunt diagnosticat cu paralizie in somn?

In primul rand, adresati-va medicului dumneavoastra de familie sau neurologului.

Este posibil sa te sufoci in timpul unei crize?

Nu, senzatia de sufocare in timpul paraliziei in somn este falsa. Ele se datoreaza incapacitatii mintii de a regla adancimea respiratiei. In realitate, nu exista un deficit de oxigen.

Bunica mea obisnuia sa spuna ca in visele ei vedea demoni care ii stateau pe piept. Era vorba de paralizie in somn?

Cel mai probabil, da. Vizualizarea poate fi destul de diferita, depinde de emotiile si istoricul fiecarei persoane. Unii oameni vad personaje din filme care i-au speriat in copilarie. Unii oameni vad rude moarte.

Cum sa iesi cat mai repede din paralizia somnului?

Exista mai multe metode. In primul rand, este necesar sa te angajezi in autoinstruire in timpul orelor de veghe: convinge-te ca incapacitatea de a-ti misca corpul sau de a respira in timpul somnului este o iluzie. Prin urmare, data viitoare ar trebui sa incercati sa nu mai intrati in panica si sa va concentrati pe altceva. De exemplu, incepeti sa faceti calcule matematice complexe in somn sau sa recitati o poezie pe de rost. Acest lucru va ajuta creierul sa iasa mai repede din starea neplacuta.

Exista un leac pentru paralizia in somn?

Din pacate, in prezent nu exista niciun medicament cu eficacitate dovedita. Cu toate acestea, deoarece paralizia somnului poate fi rezultatul anumitor probleme de sanatate, corectarea acestora va imbunatati calitatea somnului.

Am avut paralizie in somn in adolescenta. Se poate intoarce?

Da, dar incidenta acestui fenomen scade odata cu varsta. Cel mai adesea, acest tip de parasomnie apare intre 12 si 30 de ani. Cu toate acestea, acest lucru nu inseamna ca nu poate sa apara si la varsta adulta.

Mi-e teama sa adorm dupa ce am avut paralizie in somn. Ce trebuie sa fac?

Convingeti-va ca acest fenomen este doar o iluzie. Este de scurta durata si se va termina de la sine. Atunci ar trebui sa vizitati neaparat un neurolog. Poate fi necesar sa alegeti medicamente pentru a usura anxietatea excesiva.

Important: Acest articol nu constituie un sfat medical. Va rugam sa consultati un profesionist pentru mai multe informatii.

⚠️ Informatiile furnizate nu pot fi folosite pentru autodiagnosticare, tratament si nu inlocuiesc consultarea unui medic!

surse