Cu mai putin de o luna si jumatate ramase pana la scrutinul pentru Primaria Bucuresti, dezbaterile publice se invart in jurul sondajelor si a lozincilor electorale, in timp ce programele concrete de dezvoltare a capitalei lipsesc cu desavarsire. Intr-un oras care contribuie cu un sfert din PIB-ul Romaniei, alegatorii par sa fie pusi in fata unei alegeri intre persoane, nu viziuni.
Bucurestiul este, fara indoiala, motorul economic al tarii. Cu un produs intern brut de 400 de miliarde de lei, reprezentand 25% din economia nationala, cu un PIB per capita dublu fata de media Romaniei si cu 62% din totalul investitiilor straine directe, capitala ar trebui sa fie in centrul oricarei strategii de dezvoltare pe termen lung. Aici sunt concentrati 20% din angajatii din Romania, iar salariul mediu net de aproape 1.200 de euro lunar depaseste cu mult media nationala.
Buget de 2 miliarde de euro, dar pentru ce proiecte?
Cu toate acestea, in plin sezon electoral, vocile candidatilor par sa fie acaparate de jocuri politice marunte, in timp ce marile proiecte de infrastructura si dezvoltare urbana sunt trecute sub tacere. Bugetul de 2 miliarde de euro al Primariei Capitalei pentru 2024 ar putea fi un instrument puternic pentru cresterea calitatii vietii si stimularea economiei, daca ar exista un plan coerent in spatele lui.
Actualul primar Nicusor Dan, contestatarii sai Cristian Piedone si medicul Catalin Cirstoiu, pe langa reprezentantii PSD si PNL care isi cauta inca un candidat comun, par deocamdata mai interesati sa castige o competitie a popularitatii decat sa vina in fata bucurestenilor si a investitorilor cu o viziune pe termen lung. Nici macar problemele curente ale orasului, de la calitatea aerului si traficul infernal, pana la lipsa sistemului centralizat de termoficare, nu par sa aiba solutii clare.
Infrastructura subdezvoltata, piedica pentru investitii
“Bucurestiul traieste inca din inertia dezvoltarii din anii anteriori, bazata pe avantaje precum forta de munca educata, universitatile bune si o oarecare conectivitate cu restul tarii. Dar aceste atuuri se erodeaza pe zi ce trece, iar fara investitii publice substantiale in infrastructura, transport si calitatea vietii, orasul risca sa piarda cursa atragerii investitiilor private”, atrage atentia economistul Andrei Radulescu.
Intr-adevar, dincolo de cladirile de birouri impunatoare din centrul orasului, periferiile Bucurestiului ofera imaginea unor zone in dezvoltare din lumea a treia, cu strazi neasfaltate, canalizare inexistenta si utilitati invechite. Chiar daca economia orasului a crescut impresionant in ultimele decenii, aceste zone par sa fi ramas in urma.
Ce asteptari au investitorii de la viitorul primar?
Mediul de afaceri asteapta de la viitorul primar al capitalei, inainte de orice, predictibilitate si stabilitate, dar si capacitatea de a debloca proiecte importante precum centura ocolitoare, modernizarea RADET sau extinderea metroului. “Un oras care functioneaza este premisa de baza pentru o economie locala puternica, care sa atraga investitii si sa creeze locuri de munca bine platite”, subliniaza Marius Apostol, reprezentantul unui fond de investitii international.
Pentru moment insa, dezbaterea publica continua sa se concentreze pe sondaje, lozinci si dezvaluiri compromitatoare despre trecut, nu pe proiecte concrete de dezvoltare. In lipsa unei viziuni coerente si a unui angajament asumat pentru implementarea ei, metropola de 3 milioane de oameni care genereaza un sfert din PIB-ul Romaniei risca sa rateze startul in cursa dezvoltarii durabile si sa devina propriul ei balast economic.
Pana la alegerile cruciale din 2024, candidatii la primarie mai au timp sa vina in fata publicului cu planuri credibile de imbunatatire a infrastructurii, atragere a investitiilor si crestere a calitatii vietii. Ramane de vazut daca acestia vor profita de sansa de a demonstra un leadership responsabil sau vor continua batalia sterila a egotismelor si a populismelor. In absenta unei viziuni concrete, Bucurestiul si intreaga economie romaneasca rateaza o uriasa oportunitate de a face urmatorii pasi spre progres.
